Prea mulţi? Prea tineri? Prea bătrîni?

Din cei 7,16 miliarde de oameni care trăiesc azi pe glob, 44 % au mai puţin de 25 de ani. Cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei se înregistrează în cele mai sărace regiuni ale lumii, în Africa bunăoară, la sud de Sahara, unde la finele secolului XXI s-ar putea ca numărul locuitorilor să ajungă la 3,8 miliarde. Actualmente acolo trăiesc acum 900 de milioane de africani.

Explozia demografică din Africa conform prognozelor, este cea mai spectaculoasă dar şi cea mai afectată de consecinţe economice, politice şi sociale. In timp ce pînă la finele secolului Europa va pierde 14% din numărul locuitorilor ei, africanii vor fi de patru ori mai numeroşi pe continentul lor decît azi. Tot în răstimpul menţionat, cifra populaţiei din Nigeria ar putea ajunge la peste un miliard, depăşind astfel numărul locuitorilor Imperiului de Mijloc.

Cele cîteva cifre menţionate nu sunt decît piesele unui imens puzzle care, o dată completat, nu oferă observatorului o imagine încurajatoare de viitor dar nici una reconfortantă asupra prezentului.

Pe glob 1,4 miliarde de oameni suferă de inaniţie dar tot atîţia sunt supraponderali. Adipozitatea favorizează şi principalele boli ale civilizaţiei. Tensiunea arterială, diabetul, bolile coronariene. Între penurie şi exces pendulează contrastele nu numai pe glob ci şi în interiorul unor societăţi omogene, a unor comunităţi naţionale sau regionale.

Preşedinta Fondului ONU pentru demografie, Babatunde Osotimehin, a reamintit într-un interviu acordat agenţiei dpa că demografia nu este o fatalitate. Ea poate fi dirijată. Faptul că populaţia Europei se împuţinează a determinat deja guvernele unor ţări, precum Danemarca, Franţa şi Suedia să reacţioneze, să adopte măsurile care să contracareze acest proces. Fireşte că societatea, religia şi mentalităţile sunt mărimi în ecuaţia demografie. Femeile pot fi încurajate să aibă mai mulţi copii dar vor avea ele în atari condiţii şanse egale cu cele ale bărbaţilor de a face carieră? Întrebarea retoric formulată de demnitarul ONU relevă cît de dificilă dacă nu chiar iluzorie este în anumite împrejurări, chiar în ţări cu veche tradiţie demografică, invocata egalitate de şanse între cele două sexe.

Pe întregul glob, 40% din femei nu şi-ar fi dorit să fie însărcinate. Cifra, comunicată de Fundaţia germană pentru demografie mondială, demonstrează cît de redusă este încă posibilitatea femeilor de a decide ele însele cînd şi cîţi copii vor să aducă pe lume.

Deşi se cer interpretate cu prudenţă, în materie de demografie statisticile au o stringenţă neobişnuită.Explozia demografică va rămîne una din provocările globale ale următoarelor decenii. Mai ales sporul populaţiei în ţările subdezvoltate ar putea anula firavele progrese economice şi sociale înfăptuite în anii din urmă.

Scăderea ratei natalităţii, mai ales în ţările paupere, necesită elaborarea unor strategii noi în politica de dezvoltare. Guvernul federal a sporit din nou, şi în ultima perioadă a actualei legislaturi, contribuţia germană la Fondul Mondial al Populaţiei de pe glob precum şi la Asociaţia Internaţională de Planning Familial.