1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Președintele Iohannis și proiectul european

Cum vede președintele Klaus Iohannis evoluția proiectului european? Ne putem mulțumi cu fraze vagi și neangajante?

Președintele, Klaus Iohannis, a ținut, miercuri, un discurs în fața diplomaților străini acreditați la București transmițând intenția de a păstra neschimbate direcțiile sale de politică externă: o relație strânsă cu SUA și atașamentul față de proiectul unificării europene. Ne vom limita deocamdată la acest al doilea aspect.

În primul rând, Președintele a reafirmat preferința sa pentru continuarea procesului de integrare: ”Vrem - a spus el - o aprofundare a integrării europene, aceasta fiind una din soluțiile pentru multiplele crize europene pe care le traversăm”.

Nimeni nu mai evocă astăzi, deschis, perspectiva unui stat federal european, căci în noua ambianță de scepticism tot mai avansat ar fi cel puțin inoportun și, ca atare, nici președintele Iohannis nu o face, mulțumindu-se cu o afirmare prudentă. Dar chiar și așa este legitim să ne întrebăm cum vede președintele României ”o aprofundare a integrării europene”, căci procesul acesta nu merge pur și simplu de la sine, pretinzând cel puțin o expunere a unor etape. Întrebarea este cu atât mai îndreptățită cu cât tot Președintele afirmase anterior că ”Romania va trebui să fie un contributor serios, angajat și foarte activ în dezbaterea privind viitorul proiectului european”.

Dar, în treacăt fie spus, cine să participe activ la această dezbatere europeană? Guvernul? Ce contribuție ”angajată și foarte activă” la dezbaterea europeană ar putea avea, de exemplu, ministrul de Interne Carmen Dan? Nici măcar deputații europeni nu ar putea fi mobilizați cu folos, cei mai mulți dintre ei mulțumindu-se să repete frazele standard din limbajul canonic al propriului grup politic. Prin urmare Președintele pare să rămână ultima resursă capabilă să dea consistență propriului îndemn.

Din păcate Președintele însuși se mulțumește cu fraze prea vagi și neconcludente: ”Rezultatele acestui proces de reflecție aprofundată - spune el - trebuie sa fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice și coerente, o Uniune flexibilă și mai apropiată de cetățenii europeni”.

Ce înseamnă însă rezultate pragmatice? În sens propriu pragmatismul presupune a lăsa ideologia și pretențiile de natură morală deoparte și a te orienta către interesele practice imediate. O abordare pragmatică ar însemna, așadar, ca ideologia integrării europene cu temele ei subsidiare să fie pusă între paranteze, urmărindu-se în primul rând bunăstarea materială și confortul moral al cetățenilor europeni. A susține, de exemplu, politica migraționistă, așa cum a fost ea inițiată de cancelarul Angela Merkel, nu poate fi, în niciun caz, o atitudine pragmatică. Asta va fi dorit să spună președintele Iohannis? Nu știm și tocmai de aceea îl invităm să spună ceva mai precis.

Ce înseamnă rezultate coerente? Asta presupune ca fiecare politică particulară a Uniunii să corespundă unei viziuni generale. Dacă Uniunea dorește să fie liberală, atunci este incoerent să adopți măsuri protecționiste sectoriale, așa cum ar fi să limitezi libera circulație a serviciilor pretinzând că uniformezi tratamentul lucrătorilor detașați. Asta a vrut să spună Președintele? Este posibil, dar, deși a avut, nu demult, o excelentă ocazie să o afirme, nu a făcut-o.

Ce înseamnă o Uniune flexibilă? Nu înseamnă oare o relaxare a anumitor reguli impuse de la Bruxelles și o adaptare a lor la nevoile fiecărei țări în parte? Nu înseamnă o diminuare a centralismului Comisiei Europene? La rigoare ar putea însemna chiar o revizuire a regulii de fier a deficitului bugetar, așa cum pretind de ani buni francezii și italienii. E clar că mai ales cu privire la acest aspect, Președintele ar trebui să aducă clarificări.

În sfârșit, ce înseamnă o Uniune mai apropiată de cetățenii ei? E poate cea mai vagă formulare și care știm prea bine că nici măcar nu i se datorează președintelui Iohannis, fiind o expresie standard a eurocraților care trec printr-o mare criză de încredere. Dar dacă am lua formula în serios, ar trebui să înțelegem prin ea o reformă de amploare a organizării politice a Uniunii și, bineînțeles, o modificare a tratatelor. Asta dorește să spună președintele Iohannis?

Așteptăm clarificări, oricare ar fi acelea. Căci altfel nu vedem cum ar putea România să contribuie activ la dezbaterea privind viitorul proiectului european.