1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Preşedintele SUA la Beijing - program dublu: sportiv şi politic

Şeful Casei Albe va discuta cu preşedintele Chinei, Hu Jintao, şi va participa la deschiderea Jocurilor Olimpice ca “fan al sportului”.

default

Preşedintele SUA George Bush la Bangkok cu un activist din Myanmar

Preşedintele SUA George Bush a sosit ieri seară în China cu intenţia afirmată de mai multe luni de a nu lăsa de o parte problema drepturilor omului. În Tailanda el şi-a exprimat “profunda îngrijorare” faţă de situaţia libertăţii religioase şi a drepturilor omului în China. Preşedintele Bush s-a pronunţat fără echivoc contra arestării dizidenţilor, a apărătorilor drepturilor omului şi a militanţilor religioşi. China, aşa cum era de aşteptat a protestat contra ingerinţelor în treburile interne. La Jocurile Olimpice Bush participă ca "fan al sportului". Apărătorii drepturilor omului îl critică pentru acest gest şi declară că politica lui faţă de China nu a adus în cei şapte ani şi jumătate de mandat nimic.

Preşedintele George Bush a vorbit deschis despre tema drepturilor omului în China în cursul vizitei sale în Tailanda. Cuvântarea sa este salutară, a declarat Sophie Richardson, de la organizaţia Human Rights Watch din Washington: ”Este însă mult prea puţin şi mult prea târziu, mai ales dacă se are în vedere ce ocazie istorică a pierdut Bush, care ar fi putut insista înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice să se producă schimbări esenţiale. Spre deosebire de trecut, guvernul chinez s-a arătat de data aceasta mai sensibil la criticile şi la presiunile internaţionale. Guvernul Bush a ratat complet această şansă.”

Important este să se vorbească cu guvernul de la Beijing despre fiecare caz în parte, atrage atenţia Richardson. Bush n-a făcut acest lucru. Important est ca guvernul chinez să aibă sentimentul că există într-adevăr consecinţe, dacă drepturile omului vor fi încălcate. Astfel de semnale nu au venit din păcate din partea guvernului american. La convorbirile bilaterale chestiunile strategice şi comerciale au avut prioritate, în timp ce drepturile omului au fost tratate în subsidiar. Sophie Richardson crede că: «Astfel totul a fost simplu pentru guvernul chinez. El s-a obişnuit să asculte o dată sau de două ori pe an luări de poziţie în acest sens fără însă nici un fel de consecinţe ». Se ştie prea bine că în China oamenii nu pot critica deschis şi fără urmări guvernul sau practica anumite religii. În contexte Richardson şi-a exprimat admiraţia faţă de atitudinea curajoasă a cancelarului Angela Merkel de a nu fi prezentă la ceremonia de inaugurare a Olimpiadei.

În schimb, Jeffrey Bader, care până în 2002 a lucrat în departamentele superiore ale Ministerului de externe american şi în Consiliul Naţional de securitate, consideră pozitiv rolul administraţiei Bush în rezolvarea problemei taiwaneze, a dialogului cu China şi a convorbirilor privind programul nuclear al Coreii de Nord comuniste.

Desigur că poziţia preşedintelui Bush nu este de loc uşoară. El trebuie să balanseze între rolul de apărător al drepturilor omului şi de utilizator al extraordinarei ocazii mediatice, cea a Jocurilor Olimpice, pentru a adresa un mesaj ferm conducerii chineze şi de a da totuşi curs apelurilor acesteia de a nu politiza evenimentul. Într-o relaţie calificată de preşedintele Bush ca fiind « complexă » el apără virtuţile unei diplomaţii discrete, dat fiind că şi SUA sunt tot mai tributare multiplelor interese economice, strategice, şi ecologice.