1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Preşedintele este chemat să constate capturarea statului de clanuri semi-criminale

Analiştii politici de la Chişinău atenţionează că hotărârile Curţii Constituţionale au devenit previzibile. Asta după ce magistraţii au pronunţat, în ultima vreme, o serie de hotărâri scandaloase

Hotărâri ale Curţii Constituţionale, blamate de comunitatea de experţi, au început să apară după desemnarea deputatului liberal, Victor Popa, în funcţia de judecător al acestei instituţii. Pe 22 aprilie, la solicitarea liberalilor, Curtea Constituţională a declarat ilegală desemnarea liderului PLDM Vlad Filat în calitate de candidat la funcţia de premier, invocând moţiunea de cenzură în baza căreia a fost demis din cauza suspiciunilor de corupţie. A doua zi, ministrul de Externe, Iurie Leancă, a fost numit premier interimar.

Pe 18 mai, Curtea Constituţionalã a anulat împuternicirile sporite acordate premierului interimar şi i-a repus în funcţie pe miniştrii liberali demişi de Guvern – Anatol Şalaru, ministru al Transporturilor şi Mihai Moldovanu, viceprim-ministru. Luni, 20 mai, Curtea l-a restabilit în funcţie pe procurorul general Corneliu Gurin, demis anterior de Parlament. Astăzi, 21 mai, Curtea Constituţională a examinat o nouă sesizare a liberalilor – cea privind legalitatea instituirii interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului – funcţie deţinută acum de vicepreşedintele Legislativului, Liliana Palihovici (deputat PLDM). Liderul PD, Marian Lupu, a fost demis din funcţia de şef al Legislativului pe 25 aprilie cu votul PLDM-PCRM şi o parte din neafiliaţi.

Încă de dimineaţă, mai mulţi analişti politici au publicat pe Internet articole în care anticipau un verdict favorabil liberalilor, lăsând să se înţeleagă că „înalta Curte a încăput pe mâna unor structuri mafioto-oligarhice”, iar opoziţia comunistă a propus instituirea stării excepţionale ca „singură soluţie democratică pentru restabilirea ordinii constituţionale”.

Contrar aşteptărilor, însă, Curtea a stabilit că Parlamentul nu a încălcat Constituţia atunci când a decis că Parlamentul poate fi condus de unul dintre vicepreşedinţi în caz de demitere a preşedintelui.

În opinia analistului politic Petru Bogatu, jocurile politice din Parlament au afectat independenţa Curţii Constituţionale, aceasta comportându-se „ca un jucător politic cu fluier în gură şi steag în mână”. În opinia analistului, Curtea Constituţională serveşte interesele unui personaj politic „al cărui nume nu trebuie pronunţat”, iar „misiunea de killer i-a revenit, potrivit publicistului, „unui magistrat al Curţii Constituţionale considerat foarte popular, care, după ce îşi va îndeplini sarcina până la capăt, va fi răsplătit de cel al cărui nume nu trebuie pronunţat cu fotoliul de lider al unui nou partid”.

Mai explicit a fost analistul politic Bogdan Ţârdea. Potrivit lui, Curtea Constituţională este gestionată în prezent de un clan politico-oligarhic condus din Parlament de un om de afaceri. „Dacă la Curtea Constituţională se adresează oamenii lui Plahotniuc (finanţatorul PD Vlad Plahotniuc), atunci Curtea emite hotărâri favorabile”. „În cazul în care rezistenţa structurilor semi-criminale este atât de puternică, nu văd o altă soluţie decât aplicarea prerogativelor prezidenţiale”, a menţionat Ţârdea. Întrebat de DW la ce prerogative se referă, el a explicat: „Sunt două momente: Primul - se constată uzurparea puterii de stat de către anumite strucuturi. Al doilea – preşedintele declară stare excepţională, fapt ce-i permite stoparea forţată a activităţii unor instituţii. Primul pas ar fi votarea de către Parlament a unei hotărâri prin care s-ar stabili că statul este capturat de clanuri oligarhice semicriminale care au deturnat politica statului în beneficiu propriu”, a precizat analistul.

Comentând hotărârile scandaloase din ultima vreme emise de Curtea Constituţională, fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Nicolae Chirtoacă, a menţionat că ele „nu se înscriu în logica şi spiritul Constituţiei R. Moldova. Acestea pleacă, mai curînd, dintr-un anumit context politic şi anumite presiuni politice”.

La sfârşitul săptămânii trecute, comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle s-a aflat într-o vizită privată la Chişinău. El a încercat să apropie forţele politice necomuniste în vederea creării unei majorităţi parlamentare şi învestirii unui nou Guvern. Reieşind din declaraţiile făcute de liderii politici după plecarea comisarului european, efortul său se pare că a fost zadarnic – foştii parteneri de alianţă nu se mai suportă şi nu mai pot guverna împreună.

Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, consideră că marea îngrijorare a Bruxelles-ului este determinată de faptul că actuala guvernare nu a demontat sistemul de utilizare a instituţiilor statului în interese de partid şi de afaceri, moştenit de la comunişti. Acest sistem, potrivit lui Barbăroşie, continuă să fie utilizat de către actuala guvernare, în condiţiile în care instituţiile democratice sunt fragile şi lipsite de independență decizională.