Preşedintele OSCE: „Sper ca Georgia sa nu constituie un precedent”

Ministrul german de externe anunţa după reuniunea de urgenţă a şefilor diplomaţiilor europene pe tema conflictului din Caucaz că OSCE îşi va suplimenta numărul de observatori neînarmaţi în regiune. Ce pot face însă concret aceşti observatori ai organizaţiei? Pot ei să împiedice o eventuală reizbucnire a violenţelor?

„În primul rând este vorba de aşa numiţi observatori militari”, explică Alexander Stubb, care erau prezenţi în Osetia de Sud şi înainte de operaţiunile militare. Cei nouă observatori au fost însă forţaţi să părăsească regiunea „şi sperăm să-i readucem cât de curând înapoi”. Scopul lor era să supervizeze acordul de pace încheiat în 1992.

Stubb a cerut, şi a primit joi aprobarea, de a dizloca unui număr de 100 de observatori şi de stabli un mandat cuprinzător pentru aceştia.

Noutatea mandatului aprobat de UE şi Consiliul OSCE este că aceştia nu vor ma controla doar teritoriul republicii separatiste autoproclamate Osetia de Sud, ci vor avea dreptul să supervizeze operaţiunile de pe întreg teritoriul Georgiei. „Sperăm ca ei să poată furniza observaţii obiective din teren. Dacă este adevărat că acolo are loc o purificare etnică, dacă se comit violuri şi jafuri, dacă toate acestea sunt adevărate, atunci trebuie să le punem capăt şi trebuie să o facem acum”.

„În Georgia au loc două războaie”

„Războiul numărul 1 este cel din teren şi din aer, iar pentru acela avem un armistiţiu. Celălalt este războiul mediatic. Eu am apelat în repetate rânduri la ambele părţi: Putem continua să aruncam pisica moarta in curtea vecinului, putem continua propaganda de război”, mărturiseşte ministrul finlandez de externe. El incearca insa sa determine tarile conflictante sa se concentreze asupra acestui armistiţiu fragil.

Ce riscă Georgia dacă semnează acordul de încetare a focului?

Nimic. De mai multe ori a fost vehiculată teoria conform căreia, dacă Georgia îşi pune semnătura pe un document unde cele două regiuni separatiste sunt reprezentate de persoane cu funcţia de „Preşedinte”, atunci gestul ar echivala cu o recunoaştere de facto a celor două administraţii autoproclamate. „Nu, pentru că documentul nu are nicio valoare juridică, ci doar una politică. Acest tip de probleme este discutat la ONU. Dupa semnarea acordului de incetare a focului vom merge mai departe pentru o rezolutie a Consiliului de Securitate, care va avea valoare juridica”, afirma Alexander Stubb.

Noul Razboi Rece? „Pur si simplu nu stiu!”

La o saptamana de la declansarea conflictului in Georgia, tonurile dintre SUA si Rusia s-au inasprit vizibil. Administratia Bush aduce aminte de Cehoslovacia in 1968 si afirma ca Rusia va fi confruntata cu izolarea si condamnarea internationala pentru uz de forta disproportionata in interventiile sale armate. De cealalta parte, Moscova pune America in fata unei alegeri: parteneriat cu Rusia sau conducerea georgiana. La aceasta se adauga amplasarea scutului antiracheta in Europa de Est si acuzatiile abhaze conform carora SUA ar fi livrat arme Georgiei.

Pe 8 august, ziua izbucnirii violentelor in Osetia de Sud, Alexander Stubb era in vacanta, mai exact la marginea unei piscine in Sardinia. De atunci zboara la propriu in toate colturile Europei pentru a media un armistitiu si, mai important, pentru a obtine un mandat de supervizare a acestuia. „Dar nu am nici timp, nici interes de a face o psihanaliza a politicii internationale. Oi avea eu un doctorat in relatii internationale, dar momentul pentru o analiza a efectelor asupra relatiilor multipartite este complet gresit”, spune seful diplomatiei finlandeze.

Va reprezenta conflictul din Georgia un precedent?

„Cu toata sinceritatea, sper ca nu. Dar din nou afirm ca este prea devreme pentru o analiza profunda a efectelor. In perioada urmatoare este important sa ne concentram pe solutionarea conflictului si cu asta imi voi ocupa timpul”.