Preşedintele Germaniei este judecat de Curtea Constituţională

Instanţa supremă din Germania se ocupă periodic de NPD. Dar de această dată o face la însăşi cererea formaţiunii. Marţi, 25.02, Curtea Constituţională de la Karlsruhe a dezbătut o plângere depusă de NPD împotriva lui Joachim Gauck. Formaţiunea îl acuză pe preşedintele Germaniei că şi-a încălcat obligaţia de imparţalitate în raport cu partidele politice, printr-o afirmaţie a sa. Concret, în plângere se arată că Gauck i-a calificat într-un discurs pe simpatizanţii NPD drept "rupţi de realitate" (Spinner).

Discursul în cauză a fost susţinut de preşedintele Germaniei cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din 2013. Starea de spirit era oricum încinsă la Berlin, iar în cartierul-problemă Hellersdorf au tot avut loc demonstraţii. Locuitorii îşi simţeau problemele neluate în seamă de politicieni. Extremişti de dreapta au profitat de acest lucru pentru a face agitaţie împotriva străinilor. Sute de contra-demonstranţi au încercat să le ţină piept cu lozinci purtând inscripţia "Refugees-Welcome".

La câteva zile după ce primii solicitanţi de azil s-au instalat într-un cămin provizoriu, pe uşa din dos şi protejaţi de poliţişti, Joachim Gauck a susţinut un discurs în faţa a 400 de elevi din Berlin. În cuvântul său, el a luat poziţie faţă de demonstraţiile extremiştilor de dreapta din Hellersdorf afirmând: "Avem nevoie de cetăţeni care să iasă în stradă şi care să traseze limite celor rupţi de realitate. Cu toţii sunteţi chemaţi să faceţi asta." Totuşi, atâta vreme cât NPD nu este scos în afara legii, punctul său de vedere trebuie tolerat.

Şi-a încălcat preşedintele obligaţia de a se menţine deasupra partidelor?

Întrebarea este dacă Gauck i-a calificat sau nu drept "rupţi de realitate" pe membrii şi simpatizanţii NPD. În opinia lui Volker Boehme-Nessler, profesor de drept public la şcoala superioară HTW din Berlin, răspunsul nu este uşor de dat. "Este întrebarea dacă s-a referit la NPD ca partid sau numai la demonstranţi. Poate că unora li se pare aceasta un subterfugiu avocăţesc, dar joacă un rol central la judecarea cazului", a explicat juristul.

"În cazul unor astfel de afirmaţii, important este contextul", subliniază la rândul său Ulrich Battis, profesor de drept public din Berlin. În opinia sa, afirmaţia lui Gauck "se află la limită. Dacă limita a fost depăşită - asta va decide Curtea Constituţională".

Un câştig de cauză pentru NPD ar şubrezi autoritatea lui Gauck

Marţi a avut loc dezbaterea cazului în faţa Curţii Constituţionale iar sentinţa este aşteptată în termen de trei luni. Nu se poate şti de pe acum care va fi concluzia judecătorilor, dar, după părerea lui Boehme-Nessler, este posibil să sublinieze că preşedinţii Germaniei sunt datori să respecte neutralitatea. În acest caz însă, "preşedintele nu s-a referit dispreţuitor la NPD, ci la demonstranţi în general. De aceea, preşedintele nu şi-a încălcat obligaţia de a fi imparţial în raport cu partidele".

Totuşi, chiar dacă judecătorii Curţii Constituţionale vor ajunge la concluzia că Gauck şi-a încălcat obligaţia, el nu va avea de suportat consecinţe directe. Nu-şi va pierde funcţia din această cauză, consideră Boehme-Nessler, "deşi un avertisment primit din partea înaltei instanţe îi şubrezeşte poziţia."

Din raţiuni istorice, un preşedinte al Germaniei nu-şi poate exprima liber opinia, spre deosebire de restul cetăţenilor. În plus, altfel decât în SUA sau Franţa, preşedintele nu este centrul puterii, acest rol fiind transferat cancelarului şi Parlamentului. Dar şeful statului german are, între altele, sarcina majoră de a reprezenta ţara în străinătate şi a fi un factor de integrare în plan intern. Aceasta presupune o poziţie de neutralitate faţă de toate partidele politice. Acum, în ce măsură a reuşit Gauck să-şi respecte sarcina de serviciu - asta vor stabili judecătorii.