1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pravda cere intervenţia militară, vestul are dubii

Îndoieli privesc viitorul Ucrainei şi rolul Rusiei în articularea lui precum şi capacitatea noului premier al Italiei, Renzi, de a-şi asuma misiunea de a-şi conduce ţara cu noul guvern.

Ziarul comunist Pravda, la 100 de ani de existenţă, în 2012

Ziarul comunist Pravda, la 100 de ani de existenţă, în 2012

Renzi, scrie FAZ, anunţă o proximă „schimbare radicală”. Ar fi vorba ca Italia să redevină „o ţară a posibilităţilor”, a şanselor, a reducerii birocraţiei şi poverilor fiscale, a reformării justiţiei şi a amplificării securităţii juridice.

Dar Neue Zuercher Zeitung nu-şi ascunde scepticismul. Ziarul elveţian crede bunăoară că executivul prezentat de Matteo Renzi, proaspăt învestit în funcţia de premier, e plin „de feţe noi, dar prea puţin dotat cu personalităţi cu experienţă”.

Feţe noi ar dori să vadă la conducerea ţării lor şi revoluţionarii ucraineni. Mulţi ar prefera lideri care să fi luptat pe baricade, cot la cot cu alţi protestatari pro-europeni şi alături de cei ce şi-au pierdut viaţa, împuşcaţi de lunetiştii lui Ianukovici, pe Euro-Maidan.

În răstimp, la Moscova, fostul organ central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Pravda, n-are nici un fel de inhibiţii. Ziarul cere intervenţia militară a Rusiei împotriva revoluţionarilor ucraineni. Citim în ziar:

"Ucraina n-a reuşit încă niciodată în istorie să-şi construiască un stat propriu. Odată, i-a rugat pe ţarii ruşi să-i dea o mână de ajutor. Şi azi ar trebui ca Rusia să intervină în Ucraina, şi-anume, cel mai bine, militar. Dacă se amestecă Londra şi Berlinul, de ce să stea deoparte Rusia?" – se mai întreabă fostul organ al PCUS, care crede că n-ar fi exclus ca "Rusia, Germania şi Polonia să-şi fi împărţit din nou Ucraina”.

Evident, organul moscovit al comuniştilor are probleme de memorie. Ziarul uită că, în epoca lui Hitler şi a lui Stalin, Rusia şi Germania nu şi-au împărţit Ucraina "împreună cu Polonia", ci, dimpotrivă, au împărţit între ele nefericita Polonie.

În vest, nu puţini politicieni şi editorialişti, între care preşedintele Parlamentului European, social-democratul Schulz, cred în continuare că soarta Ucrainei ar trebui negociată cu actualul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin.

În rest, ziarele apusene anunţă emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Viktor Ianukovici, ex-preşedintele fugitiv, căutat pentru "omor în masă asupra civililor”, după cum notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Iar Die Welt relevă că noua conducere din Kiev "îl vânează pe Ianukovici pentru crime în masă”.

Observatorii îşi pun fireşte şi întrebările cheie privind viabilitatea economică a unei Ucraine libere şi independente. Dagens Nyheter ştie că "economia Ucrainei e practic, la pământ”, că are nevoie de vreo 25 de miliarde de euro în următorii doi ani şi că Putin ştie că, dacă-şi foloseşte arma economică, ţara va intra în faliment. Ziarul prevede că "Rusia nu va permite ca Ucraina să se adreseze vestului spre a obţine ajutor şi a deveni astfel dependentă de occident”. Cotidianul suedez îşi mai imaginează că "nu ar fi în interesul Rusiei să declanşeze o catastrofă” şi că, deci, ar fi "greu de prevăzut următoarea mutare a Moscovei".

Or, Pravda a şi tranşat în editorialul ei această dilemă.

În răstimp, mulţi comentatori occidentali cer vestului, Uniunii Europene şi Comunităţii Internaţionale să-i ajute generos şi prompt pe revoluţionarii ucraineni. Nu de alta, dar măcar "pentru a se evita izbucnirea unui război civil”, după cum scrie El Mundo, la Madrid.

Dar, dacă UE nu-i ajută pe ucraineni, "la ce mai este oare ea bună, la ce-ar mai fi oare nevoie de ea?”- se întreabă, pe bună dreptate, ziarul austriac de stânga Der Standard.

Iar Le Monde completează fericit că Bruxelles-ul ar face bine nu doar să-i ajute rapid şi fără ezitări pe ucraineni, pentru a evita incapacitatea de plată a statului ucrainean, ci şi să-şi îndrepte privirea urgent către Republica Moldova şi către Georgia. Fiindcă ambele ţări post-sovietice "ar putea devni încă de mâine obiectul presiunilor ruseşti, devreme ce unda de şoc a revoluţiei ucrainene abia a început să se propage”.