1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Prăpastia dintre un viitor lent şi unul rapid

Cum se va raporta Europa la dorinţa Moscovei de a se împiedica integrarea urgentă în NATO şi UE a Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei? Cele trei ţări să intre în Comunitate, a propus Comisarul UE pentru extindere.

Cancelara şi omologii ei din Ucraina, Moldova şi Georgia

Cancelara şi omologii ei din Ucraina, Moldova şi Georgia

În timp ce, lovită de criză şi populism în ce are mai scump, Franţa trece printr-o criză identitară, face tocmai o tumbă spre trecut şi vrea ca extinderea UE să ia pauză, Comisia Europeană nu pare, spre binele Moldovei, descurajată.

Comisarul european, Stefan Füle, omul însărcinat cu extinderea Comunităţii, s-a pronunţat în favoarea integrării, pe termen lung, în Uniunea Europeană, a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei.

„Dacă ne luăm în serios obiectivul transformării statelor esteuropene, va trebui să şi utilizăm, în mod serios, cel mai puternic instrument care ne stă la dispoziţie, şi-anume extinderea”, a spus Füle, reluat pe larg de presa germană.

Ceh fiind, Füle provine dintr-o ţară în care mulţi continuă să ştie ce înseamnă să trăieşti într-un stat ex-comunist, supus cândva, îndelungată vreme, bunului plac al cizmei sovietice.

Cotidianul Die Welt trimite la fulminantele acte de credinţă europeană ale premierilor Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei. Tustrei au profitat de ceremonia derulată joi, 29 mai, la Aachen, în vestul Germaniei, unde i s-a decernat lui Herman van Rompuy prestigiosul „Premiu Carol cel Mare”, acordat pentru contribuţii la integrarea europeană, spre a rosti discursuri de puternic angajament european.

Iurie Leancă, citat de ziarul berlinez, a declarat cu această ocazie că, pentru moldoveni, „Europa nu e orice viitor, ci viitorul însuşi”.

Evident, declaraţia lui Füle pare o reacţie oportună la uniunea vamală euroasiatică a Rusiei, Kazahstanului şi Belarusului. Uniune, al cărei start oficial s-a dat tot joi. Potrivit ziarului Die Welt, „experţii (occidentali) nu atribuie nici o importanţă economică acestei uniuni”, care ar avea doar o semnificaţie politică, semnalând dorinţa lui Putin „de a extinde influenţa rusească în spaţiul post-sovietic”.

Nu e un secret că Putin ar fi dorit mult ca Ucraina, Moldova şi Georgia să facă parte din acelaşi univers "eurasiatic". Liderul de la Kremlin şi ideologii săi fascişti de felul lui Alexander Dughin s-au lovit însă în cele trei ţări de majorităţi cu tendinţe pro-occidentale, pro-europene şi pro-democratice.

Pe fundalul succeselor electorale repurtate la alegerile din mai de eurosceptici şi extremişti din est şi vest, laureatul Premiului Carol cel Mare, van Rompuy, nu şi-a ascuns de altfel, în discursul său de la Aachen, uimirea, întrebându-se cum de e oare posibil, ca „UE să fie azi mai populară în afara graniţelor ei, decât în interior?” De ce oare cred unii (din interiorul UE) „că Europa le restrânge puterea, când de fapt, (Comunitatea) a fost creată ca să-i întărească? - s-a mai chestionat belgianul.

Răspunsul la interogaţia oarecum sterilă a lui Rompuy, tipică pentru politicienii prea puţin energici aflaţi în prim-plan la Bruxelles, a schiţat-o premierul ucrainean Iaţeniuc. Potrivit căruia, „trebuie să ne extindem valorile. Trebuie să luptăm pentru pace şi libertate, cu toate mijloacele şi instrumentele posibile”.

Din păcate, au apărut prea puţini oameni de stat în Europa, care să fie capabili să-i convingă pe europeni de această necesitate. Or, e greu de contestat adevărul afirmaţiei liderului de la Kiev. Ea deţine greutate în special într-o epocă în care Rusia tocmai îşi formează uniunea euro-asiatică fără jenă şi fără vreo teamă de vreo intervenţie militară occidentală, de felul celei ruseşti ce i-a lăsat pe ucraineni fără Crimeea, a destabilizat profund sudul şi estul fostei republici sovietice şi a dinamitat dreptul internaţional cam ca în anii 30 ai veacului trecut.

Apelul demnitarului ucrainean sugerează că propunerea lui Stefan Füle, referitoare la integrarea Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, ar fi fost încă şi mai bine-venită dacă n-ar fi conţinut expresia „pe termen lung”, o sintagmă fără îndoială plăcută Moscovei.

Fiindcă, oricât de mare ar fi actuala criză identitară a Franţei, mi se pare de bun simţ ca Moldovei, Ucrainei şi Georgiei să li se acorde o şansă vitală. Şansa de a fi integrate în structurile euroatlantice rapid, înainte să li se poată da peste cap majorităţile pro-europene.