Poziţia Uniunii Europene faţă de drama din nordul Oseţiei

În urmă cu o săptămînă, Chris Patten, comisarul european pentru politică externă, nu a lăsat nici o îndoială asupra faptului că alegerile prezidenţiale din Cecenia au fost un teatru de marionete, nicidecum libere, şi nici corecte. El a adăugat că se vor depune străduinţe, pentru ca în această regiune să aibă loc curînd alegeri cu adevărat. Începînd de vineri de la prînz, odată cu sfîrşitul tragic al luării de ostateci în Beslan, orice voce critică la adresa Moscovei a amuţit: atît în privinţa politicii lui Vladimir Putin în Cecenia în general, cît şi asupra împrejurărilor în care s-a desfăşurat asaltul şcolii sau asupra politicii de informare. Chestionată insistent de ziarişti, purtătoarea de cuvînt a lui Patten şi-a pierdut răbdarea: ”Nu vom da o sentinţă asupra desfăşurării crizei. Este zi de doliu pentru Rusia, unde a avut loc un incredibil act terorist. Nu este momentul să ne exprimăm asupra unor fapte pe care nu le cunoaştem în amănunt. În locul Dv, ne-am concentra asupra celor răspunzători de această tragedie. Este ridicol să acuzi pe altcineva decît pe cei care au săvîrşit atacul terorist.”

Comisia Europeană nu a arătat deloc înţelegere pentru tonul critic al presei împotriva Moscovei, de exemplu în Franţa sau Polonia.

Pe de altă parte, Moscova reacţionează extrem de irascibil. S-a văzut acest lucru vineri, 3 septembrie, cînd ministrul de externe olandez, Bernard Bot, aflat pentru consultaţii cu ceilalţi colegi europeni lîngă Maastricht, şi-a formulat foarte prudent opinia. Moscova a reacţionat agresiv, folosind invective. Iniţial, Bot exprimase în cuvinte obişnuite regretul pentru cursul dramatic pe care l-au luat evenimentele din nordul Oseţiei: ”Avem de-a face cu o tragedie îngrozitoare. Vreau să exprim adînca mea compasiune familiilor victimelor, guvernului şi întregului popor rus".

La întrebarea unei ziariste, el a adăugat că nu poate emite de la distanţă o opinie asupra împrejurărilor dramei de la Beslan. El a spus: ”Pentru a înţelege mai bine ce s-a întîmplat acolo, am dori să primim de la autorităţile ruseşti mai multe informaţii, pentru a ne putea ajuta reciproc în lupta împotriva terorismului în lumea întreagă.” Cînd a fost reprodusă fraza, partea a doua, despre combaterea terorismului, a lipsit, aşa încît ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a interpretat dorinţa de a se dispune de informaţii drept un amestec, o ”verificare” a celor întîmplate de către Europa. Aşa a izbucnit scandalul diplomatic.

De fapt, Bernard Bot s-a străduit şi a dat dovadă de o exemplară prudenţă diplomatică. El nu a cedat colegilor din ţările baltice care cereau o declaraţie mai cuprinzătoare. Noii membri din Europa de Est au, se înţelege, o atitudine mult mai radicală faţă de Moscova decît ”cei vechi”. La Londra, Paris şi Berlin mai cu seamă, Putin este cultivat ca prieten şi partener şi se depun eforturi pentru ca această relaţie să nu fie perturbată. Ca de obicei, ministrul german de externe, Joschka Fischer, a dat dovadă de tact: ”Desigur, conflictul din Cecenia nu poate fi rezolvat decît printr-o soluţie politică. Mulţi oameni nevinovaţi au nimerit între fronturi, de ambele părţi au avut loc încălcări ale drepturilor omului”.

Primul care a avut, totuşi, o poziţie mai clară a fost ministrul de externe finlandez Erkki Tuomioja. ”Atitudinea autorităţilor din Rusia – a spus el – dă loc la multe întrebări.”