1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Povestea unei inconştienţe “etnobotanice”

În urmă cu un an şi jumătate primele articole despre „magazinele de vise” apăreau în presa locală din România, subiectul fiind rapid preluat şi de ziarele centrale.

default

Un exemplu de produs halucinogen găsit în "magazinele de vise"

Deşi tema nu a prins niciodată primul loc pe agenda publică, reportajele despre magazinele care vindeau droguri legale au continuat să apară, atenţionând asupra potenţialului periculos al acestora.

Nume de camuflaj

Afacerea a devenit în scurt timp foarte profitabilă şi magazinele din mediul online şi-au deschis sedii reale pe bulevardele centrale ale marilor oraşe. Treptat, un nume incorect s-a impus ca fiind titulatura acestui tip de droguri: „plante etnobotanice”. Conform dicţionarelor, etnobotanica este disciplina care culege denumirile populare acordate plantelor, termenul neavând nicio legătură cu substanţele halucinogene comercializate oficial ca fiind arome de cameră.

În ultimul an, consumul acestor substanţe a devenit popular în rândul tinerilor, un raport al Centrului de Monitorizare a Drogurilor plasând România pe locul patru în Europa ca frecvenţă a „magazinelor de vise”. Consecutiv, numărul tinerilor internaţi în spitale pentru abuzul de substanţe halucinogene a crescut, înregistrându-se câteva sute de cazuri şi decesul unui adolescent, la sfârşitul săptămânii trecute.

Bombe cu halucinaţii

De cele mai multe ori, produsele magazinelor de vise sunt amestecuri formate din mai multe ingrediente naturale şi sintetice, alcătuind o bombă halucinogenă. Unul dintre cele mai frecvente ingrediente este „ salvia divinorum”, o plantă pusă în Germania, Spania, Danemarca sau Suedia pe lista substanţelor aflate sub control.

Substanţele halucinogene acţionează direct asupra sistemului nervos central. Consumatorii lor subestimează frecvent cantitatea de substanţă inhalată, abuzurile fiind frecvent întâlnite. Aproape întotdeauna, consumatorul regulat dezvoltă dependenţă psihică.

Populism şi incompetenţă

România este una dintre ţările europene cu cea mai redusă listă de substanţe interzise, iar unele “magazine de vise” româneşti sunt înregistrate în Registrul Comerţului şi beneficiază de avizele necesare din partea Ministerului Sănătăţii.

Sub fostul ministeriat al social-democratului Ion Bazac s-a constituit o comisie însărcinată să alcătuiască o nouă listă de substanţe interzise. Activitatea acestei comisii a fost întreruptă, ea fiind reluată într-o nouă formulă sub conducerea actualului ministru al sănătăţii, Cseke Attila.

Într-o serie de articole publicate luna trecută, cotidianul Evenimentul Zilei îi cita pe responsabili ai Ministerului Sănătăţii care susţineau că întârzierea interzicerii substanţelor halucinogene s-ar datora cerinţelor Comisiei Europene. Fals, întrucât în chestiuni care ţin de sănătatea publică statele membre au putere independentă de decizie.

Pentru ca decidentul politic să ia atitudine a fost nevoie de decesul unui adolescent din Bucureşti. Imediat, la începutul acestei săptămâni, două iniţiative diferite, una venind din partea guvernului Boc şi cealaltă din partea unui grup de deputaţi social-democraţi, au tranşat interzicerea aşa-numitelor “substanţe etnobotanice”, la mai bine de 18 luni de la apariţia primelor articole în presă şi după ce buzunarele unora s-au umplut cu preţul sănătăţii altora.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu