1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Posibile clauze europene pentru muncitorii români?

Directorul adjunct al Biroului Federal elveţian pentru Migraţiea propus o clauză specială pentru România şi Bulgaria. Ar urma să fie limitat numărul cetăţenilor din aceste două ţări acceptaţi pe piaţa muncii comunitară.

default

Probabil ca nu aceasta a fost solutia sperata de premierii României si Italiei, Calin Popescu Tariceanu si Romano Prodi la Roma, când au decis sa ceara Comisiei Europene concursul pentru iesirea din criza generata de incidentele ale caror personaje negative au fost, în ultimele saptamâni, muncitori români din Italia.

Ambasadorul Italiei la Bucuresti a fost singurul reprezentant al Romei care a asteptat, la sosirea în capitala peninsulara, delegatia condusa de premierul Calin Popescu Tariceanu. O raceala pe care oficialitatile italiene au încercat sa o pastreze si de-a lungul întrevederii, cel putin în momentele în care oficialii s-au perindat prin fata camerelor de luat vederi sau surprins imagini statice.

Înainte de sosirea lui Tariceanu în capitala Italiei, expertii celor doua tari au lucrat intens la redactarea unei scrisori prin care invita Comisia Europeana sa se implice mai activ în dezvoltarea de programe vizând integrarea romilor. Pâna la astfel de demersuri, în calea carora, fara îndoiala, birocratia comunitara va reprezenta serioase jaloane cu efect de încetinire a ritmului, Guvernele din cele doua state sunt puse în situatia de a gasi, de unele singure, solutii, atât pentru stoparea infractionalitatii cât si pentru estomparea valului de xenofobie. Pentru aceasta vor fi organizate echipe mixte compuse din magistrati si politisti de frontiera din România si Italia, dublate de eforturi comune în domenii cu aplictie sociala si educationala, în vederea integrarii minoritatilor.

Conform parerii celor prezenti la întâlnirea de la Roma, vizate sunt minoritatea roma din România, respectiv imigrantii români din peninsula. Romano Prodi a dat asigurari ca Italia nu va proceda la expulzari în masa. Cu toate acestea, numarul de persoane trimise înapoi, spre România – de ordinul zecilor – pune sub semnul întrebarii onestitatea cuvintelor premierului italian. Cu atât mai mult cu cât decretul emis, pe 31 octombrie, de Consiliul de Ministri de la Roma si care, e drept, formuleaza explicit respingerea expulzarilor în masa, contine o portita prin care lasa prefectilor italieni libertatea de a decide asupra „exceptiilor" sau a situatiilor „de urgenta".

Lecturând textul respectivului decret, care sugereaza ca respectarea drepturilor unui individ poate fi ignorata pe motiv de „atingere a demnitatii umane" sau incompatibilitate „cu existenta obisnuita", realizam ca vocile care au identificat si anumite interese electorale în ultimele evolutii nu sunt întru totul lipsite de ratiune. Criminalitatea, chiar infractionalitatea românilor din Italia (asa cum a subliniat si presedintele Traian Basescu într-un interviu acordat cotidianului Il Messaggero), nu sunt fenomene de ultima ora. De ultima ora este apropierea campaniei electorale în peninsula si o oarecare absenta a succeselor guvernamentale ale stângii.

Pâna una alta, însa, oricâte angajamente de buna colaborare îsi vor fi luat, ieri, la Roma, cei doi premieri, anatema a fost aruncata iar oprobiul public este înversunat. Apelurile la ratiune îsi fac mai greu efectul decât invitatiile la ura rasiala. Si nu doar în Italia. Citam, în final, din cotidianul electronic Stimme.de care apare la Heilbronn: „Sunt iarasi aici, avertizeaza portatorul de cuvânt al politiei, Peter Lechner. Dar nimeni nu se bucura de cetatenii români care sosesc iarasi, în numar tot mai mare". Iar titlul suna astfel: „Politia avertizeaza: hoti români de buzunare si din magazine".