1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Portret electoral cu monstru tricefal

La sfârşitul acestei săptămâni românii vor vota pentru a alege un nou preşedinte sau pentru a-i oferi un alt mandat actualului preşedinte al României, democrat-liberalul Traian Băsescu.

default

Traian Băsescu

Sentimentalisme cu miză economică

Sistemul politic românesc a semănat în ultimii ani cu un monstru tricefal, fiecare dintre capete trecând pe la guvernare. Analistul politic Costi Rogozanu ( voxpublica.realitatea.net) explică inexplicabilul: „ Cele mai mari două partide din România au fost aliate, PSD şi PDL. Ambele au obţinut în jur de 30% la ultimele alegeri. În urmă cu o lună şi jumătate, coaliţia s-a rupt: PSD-ul spune că a fost eliminat de la guvernare, ceilalţi spun că a plecat singur. De aici provine toată criza pentru că de fapt fiecare încearcă să speculeze electoral acea plecare. E vorba despre un joc electoral care a paralizat bugetul. Nu se poate vota bugetul. Este luptă electorală totală. Singurii bani care mai sunt rulaţi în România, în cantităţi uriaşe, sunt din păcate cei încasaţi de stat. Şi acolo se dă lupta. Cred că nu mai e o luptă politică, este deja o luptă economică. Se bat două mari corporaţii”.

Campania electorală nu are ca temă centrală o problemă factuală, ci un sentiment. Cum majoritatea românilor simt că sunt furaţi şi minţiţi, discursurile candidaţilor cu cele mai mari şanse se învârt în jurul acestor senzaţii. Loc de nuanţe nu mai există demult. Fiecare candidat îi identifică nominal pe furi fără a prezenta însă vreo dovadă indiscutabilă.

Cele trei capete!

În viziunea candidatului Traian Băsescu prădători sunt politicienii, alţii decât cei din propriul partid, şi acei trei miliardari români care deţin trusturi media: „ Sunt după un mandat de 5 ani. Un mandat greu, în care pe de o parte am avut cam tot timpul o majoritate parlamentară care s-a opus reformei şi nişte trusturi de media care care n-au susţinut nicio clipă acţiunea preşedintelui nici atunci când era în interes naţional. Singurul lucru pe care ei îl doresc este ca preşedintele să cadă cu ei la pace pentru a le satisface nevoile”. Deşi duce o luptă politică Băsescu evoluează în afara cercului politic, lăsând impresia că adevăraţii săi adversari sunt aceşti miliardari şi nu contracandidaţii săi direcţi.

Sondajele spun că socialistul Mircea Geoană, un diplomat ajuns în fruntea partidului fondat de fostul comunist Ion Iliescu, se află practic la egalitate cu Traian Băsescu. Geoană se opune disponibilizărilor din aparatul birocratic stufos care administrează România şi doreşte sprijinirea industriei de către stat dar nu uită de câte ori are ocazia să acuze caracterul conflictual al preşedintelui Băsescu: „ Nici măcar în ultima clipă, după cinci ani de scandal, de dezbinare şi de dispreţ faţă de interesul public şi naţional, actualul preşedinte nu-şi schimbă năravul. Vreau să spun încă odată că acest joc cinic şi premeditat pe care Traian Băsescu îl face pe seama românilor adânceşte criza şi trebuie să înceteze”.

Deşi este cotat cu mai puţine şanse de a ajunge în turul doi, candidatul liberalilor, Crin Antonescu, este politicianul cu cea mai interesantă evoluţie marcând câteva puncte importante în bătălia politică. Antonescu susţine scăderea taxelor şi a impozitelor şi, desigur, vorbeşte despre minciună şi hoţie: „ Soluţiile economice pentru România nu sunt poveştile lui Mircea Geoană, nu sunt ameninţările lui Traian Băsescu ci sunt politicile normale, raţionale şi de bun simţ. Nu mai avem dreptul să tolerăm mincinoşi cu megafoane căţăraţi pe garduri care sunt preşedinţi de ţară şi care îi mint pe oameni că le vor rezolva problemele”.

Minoritatea conducătoare

Cum vor vota românii la sfârşitul acestei săptămâni? Nu este aceasta interogaţia-problemă, ci câţi români se vor duce la vot? Analistul Costi Rogozanu: „ Zona administrativă fiind atât de politizată, foarte mulţi români sunt implicaţi direct: de exemplu dacă se schimbă un prefect într-un judeţ se schimbă o întreagă scară de angajaţi. Aceştia sunt foarte interesaţi de politică. Dar ei sunt o minoritate, sunt acei 30% care vin tot timpul la alegeri pentru că sunt de fapt mobilizaţi de partidele de care aparţin. Printre românii care nu au un interes direct în politică discursul principal este „mi-e scârbă, m-am săturat de ei, nu mai vreau să aud de ei”. E o polarizare periculoasă între o bucată de public, de votanţi, care sunt prea interesaţi de politică pentru că sunt implicaţi într-un fel sau altul şi o mare masă de oameni indiferenţi”. În fapt, cu cât participarea la vot va fi mai scăzută cu atât rezultatele vor fi mai previzibile şi viaţa partidelor mai facilă.

Gri!

După trei săptămâni de campanie electorală loviturile politice spectaculoase vin mai degrabă dinspre un univers gri. Un fost procuror cu acces la documente secrete face dezvăluiri incomode despre preşedintele Traian Băsescu, iar înregistrarea şantajării unui înalt demnitar loveşte în inamicii media ai aceluiaşi Băsescu. În acest mediu caracterizat de confuzie şi dezamăgire puţini români mai cred că vor putea struni vreodată monstrul tricefal al politicii de la Bucureşti.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Petre M Iancu