1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Populismul creşte la umbra crizei

Criza politică din România continuă, prelungirea crizei Euro favorizează ascensiunea populiştilor, era post-Assad va fi plină de pericole inestimabile pentru întreaga regiune.

Lista celor zece cei mai primejdioşi populişti ai Europei, publicată de revista germană DER SPIEGEL în ediţia online, rămîne deschisă. Şi nu este exclus ca în ea să figureze curînd, alături de Victor Orban, premierul ungar, şi Victor Ponta.

Deocamdată noul şef al guvernului de la Bucureşti îşi pierde susţinătorii, semnalează DIE PRESSE, oprindu-se asupra răsunătoarei demisii a ministrului de interne, Ioan Rus, ale cărui declaraţii lipsite de echivoc sunt citate în cuprinsul articolului publicat în ziarul austriac. Presiunile exercitate - de la preşedintele suspendat Băsescu până la preşedintele ad interim Antonescu - sunt inacceptabile pentru un om politic corect care-şi trasează riguros limitele demnităţii sale, a declarat Ioan Rus, menţionînd că nu vrea să participe la ceea ce se poate numi nerespectarea legilor. Exemplul său a fost urmat de ministrul administraţiei, naţional-liberalul Victor Paul Dobre.

Gestul celor doi miniştri trece evident drept un afront la adresa cuplului Ponta-Antonescu. Reacţia nu s-a lăsat prea mult aşteptată: premierul a trecut rapid la o remaniere mai dură a echipei sale, ai cărei noi membri sunt trecuţi sumar în revistă.

Demisia ministrului de interne, social-democratul Ioan Rus, a agravat conflictul latent ce mocneşte în sînul majorităţii guvernamentale, relevă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. In rîndurile social-democraţilor sporeşte nemulţumirea faţă de preşedintele interimar al ţării, Crin Antonescu, acuzat de a se sluji de USL spre a-şi realiza ambiţiile personale. In răstimp, Băsescu a apelat la cuplul Ponta-Antonescu, cerîndu-le să înceteze atacurile la adresa ordinii de drept. Dar cum şi-a justificat premierul remanierea echipei sale? El nu are ce le reproşa miniştrilor care şi-au dat demisia. Schimbările operate la conducerea unor ministere ar fi fost necesare spre a rezista atacurilor lui Băsescu. Războiul continuă aşadar cu şi mai multă înverşunare.

Încît, de la o neutră distanţă, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG compară situaţia României cu cea a zarurilor amestecate într-un pahar. Articolul indică, de la început, că merele discordiei sunt acum referendumul şi listele alegătorilor. Nu scapă atenţiei ziarului elveţian nici secvenţa demisiei lui Ioan Rus şi a lui Victor Paul Dobre, urmată de ampla remaniere guvernamentală, explicată de Ponta prin fraze goale, presărate de vocabule precum stabilitate, avînt şi reformă. Dar ceea ce a dovedit Ponta pînă în prezent nu este nimic altceva decît o ambiţie a puterii lipsită de orice compromis.

Fiecare guvern are datoria să-şi educe parlamentul. Recomandarea nu o face vreun lider est european, ci nimeni altul decît premierul italian Mario Monti, în contextul crizei, drept care DIE PRESSE întrevede la orizont primejdia unei „Montiropa”, a unui melanj de tehno- şi auto-craţie. Noua formulă de salvare a monedei euro întrevede în cetăţenii unei ţări şi parlamentele naţionale nişte piedici care trebuie cel puţin ignorate, scrie ziarul austriac şi continuă: este drept că procesele democratice sunt îndelungate, dar ele au avantajul de a păstra esenţa democraţiei. Dacă sub dictatul crizei instituţiile democratice şi de drept sunt marginalizate, pe termen lung proiectul Europa ar putea fi mai prejudiciat decît prin amînarea uneia sau alteia din deciziile privind salvarea monedei comune.

Cine nu se încumetă să cîştige de partea sa majoritatea spre a salva moneda euro, acela a pierdut deja partida, glosează STUTTGARTER ZEITUNG intervenţia premierului italian, în timp ce şi din îndepărtatul Helsinki, HUFVUDSTADSBLADET întrevede în prelungirea crizei şi un alt risc: cel al ascensiunii pe firmamentul politicii al populiştilor de extremă dreaptă sau stîngă. DER SPIEGEL îi inventariază pe cei mai notorii, citîndu-le şi scandaloasele sentinţe.

Reconfortant este pe fundalul sumbru al actualităţii financiare şi economice, dar şi al conflictului din Siria, succesul primei etape a misiunii Marte. În esenţă însă este vorba de cucerirea spaţiului extraterestru, deschis tuturor activităţilor - paşnice sau belicoase - dă de înţeles OUEST FRANCE.

Pînă una alta, rover-ul „Curiosity” şi-a început treaba pe Planeta Roşie. Ea va dura doi ani pămînteşti şi abia după aceea se va hotărî soarta investigării viitoare a planetei ce poartă numele anticului zeu al războiului, sugerează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG,în articolul de fond intitulat „Reverii marţiene”.

Deocamdată pe pămînt, conflictul din Siria se adevereşte a fi mult mai complex şi complicat decît este el cel mai adesea prezentat în mass media. Un motiv suficient pentru cotidianul THE INDEPENDENT de a atrage atenţia asupra complicaţiilor ce vor surveni după căderea regimului Assad şi care, prin gradul lor de periculozitate ca şi prin consecinţele în regiune, vor determina poate cele cinci puteri membre ale Consiliului de Securitate ONU să acţioneze, în cele din urmă, împreună.