Polonia va ajunge din nou în fața CEJ

Conform diplomaților UE, Comisia Europeană nu se așteaptă ca guvernul Poloniei să-și schimbe poziția în următoarele patru săptămâni, în legătură cu scandalul referitor la vârsta de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Partidul național-conservator, PiS, de la guvernare, are timp până la jumătatea lui septembrie să introducă schimbările cerute de Comisia Europeană încă de la începutul lunii iulie. Solicitarea către Varșovia a fost făcută în scris marți, de către Comisia Europeană. Guvernul polonez a ignorat prima avertizare a Comisiei, redactând un document de 36 de pagini, în care argumenta faptul că blamările aduse de Uniunea Europeană sistemului polonez de justiție sunt greșite în general, dar și în particular în ceea ce-i privește pe judecătorii Curții Supreme de Justiție. ”Tonul pe care a fost redactat acest document ne arată că Polonia nu vrea să cedeze”, spun funcționarii europeni. Guvernul Poloniei consideră că structura sistemului juridic național nu are nicio legătură cu dreptul european.

La începutul lunii iulie, partidul guvernământ, Justiție și Dreptate (PiS), a implementat regula conform căreia judecătorii Curții Supreme de Justiție din Polonia vor trebui să se pensioneze la 65 de ani în loc de 70. Astfel, au fost schimbați 27 de judecători care nu erau pe placul partidului. Dar judecătorii pot cere o prelungire a perioadei de muncă. Acest lucru trebuie însă aprobat de către președintele Andrzej Duda, care îi datorează cariera politică aceluiași partid. Președinta Curții Supreme de Justiție, Malgorzata Gersdorf, refuză să iasă la pensie, pentru că, spune ea, durata mandatului său este garantată prin Constituție. ”Aceasta este o iluzie”, a declarat în context Pawel Mucha, de la biroul prezidențial polonez.

Polonia - ținta criticilor

Comisia Europeană critică această metodă, pe motiv că subminează independența instanței supreme. Prim vice-președintele CE, Frans Timmermans, intenționează să aducă Polonia în fața Curții Europene de Justiție de la Luxemburg, dacă Varșovia nu își schimbă poziția în următoarele patru săptămâni. Există deja zeci de astfel de proceduri de infringement în UE, din cauza nerespectării normelor europene. Dar cazul Poloniei iese în evidență, pentru că se petrece pe fondul unei alte proceduri de sancționare mult mai complexe. Comisia Europeană a inițiat în decembrie anul trecut o procedură pe baza Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, considerând că statul de drept este pus sistematic în pericol în Polonia. Comisia Europeană nu a aplicat niciodată în trecut o sancțiune atât de dură.

Deocamdată, procedura este blocată la Consiliul Uniunii Europene, așadar la reprezentanța statelor membre UE. Acestea trebuie să constate oficial și în unanimitate pericolul față de statul de drept în Polonia. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat deja că va depune un veto în favoarea Poloniei. Activarea Articolului 7 ar interzice Poloniei dreptul la vot. Astfel i-ar fi suspendată practic calitatea de membru al UE.

Scandalul legat de Curtea Supremă de Justiție este numai o parte mică a neînțelegerilor dintre UE și Polonia. Comisia îi mai reproșează Poloniei că influențează masiv numirile judecătorilor, lucru care restrânge independența justiției. ”Numai un stat de drept poate fi membru UE”, avertizează comisarul Frans Timmermans.

Urmează aplicarea verdictului în privința refugiaților 

Și Curtea Europeană de Justiție are o poziție mai degrabă critică față de Polonia. Varșovia ignoră, de pildă, o decizie a CEJ, conform căreia Polonia, Cehia și Ungaria trebuie să preia refugiați redistribuiți din alte state UE. Pentru a pune în aplicare acest verdict, Comisia Europeană a dat în judecată Polonia din nou. Verdictul în acest proces va fi dat în toamnă. CEJ ar putea decide asupra unor dure sancțiuni financiare, astfel încât Comisia Europeană să rețină din fondurile destinate Poloniei.

Curtea Europeană de Justiție a constatat indirect în luna iulie lezarea statului de drept în Polonia, cerând ca înainte de eventuale expulzări în Polonia să se verifice dacă vinovații au parte de procese corecte. Același lucru este valabil și pentru Ungaria, din perspectiva CEJ. În cazul Ungariei, Parlamentul European verifică dacă Viktor Orban subminează statul de drept.