Politicienii trec, autostrăzile europene rămân
22 septembrie 2005
Prezidat de fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, Loyola de Palacio, Înaltul Grup a discutat proiectele prioritare in materie de transport care vor face obiectul unui raport ce va fi înaintat in această toamnă comisarului in materie, Jacques Barrot. Preşedintele Înaltul Grup, Loyola de Palacio a declarat că nu se pune şi nu s-a pus niciodată problema înlocuirii coridorul IV pan-european care trece prin România, deoarece ţara noastră este deja tratată ca stat membru UE şi ca atare, această axa de transport este considerată prioritară.
La nivel inferior, Grupul de lucru este constituit din reprezentanţi ai celor 25 de state membre plus România şi Bulgaria, pe de-o parte şi din reprezentanţii ai altor 26 de state vecine, printre care Albania, Algeria, Armenia, Belarus, Liban, Georgia, Israel, Moldova, Maroc, Rusia, Serbia şi Ucraina.
Loyola de Palacio s-a declarat surprinsă de rumorile venite din partea unor parlamentari europeni cu privire la o proiectată schimbare a coridorului IV, precizând că trebuie făcută o distincţie intre coridoarele care leagă Statele Membre şi cele care fac legătura cu ţările învecinate. Fondurile alocate celor două categorii sunt şi ele diferite, in ceea ce priveşte axele pan-europene utilizându-se fondurile de coeziune şi cele structurale, destinate numai Statelor Membre. Din această privinţă, a declarat Loyola de Palacio, România şi Bulgaria sunt considerate deja parte a Uniunii Europene. Construcţia unui coridor care să treacă prin Serbia, venind din Budapesta, este un proiect de viitor îndelungat şi nu va afecta cu nimic cele stabilite in legătură cu coridorul IV.
Loyola de Palacio:
„România trebuie să aplice in întregime legislaţia europeană. Tot ce s-a stabilit in legătură cu managementul coridoarelor de transport este o obligaţie pentru România. Atât şi nimic mai mult. Pentru Turcia sau Ucraina problema se pune intr-un alt fel. Ei pot accepta sau nu un astfel de proiect. Coridorul IV a devenit deja un proiect pan-european din reţeaua de transport. Mai mult, este o prioritatea numărul unul, o axă prioritară. Linia de cale ferată care duce la Braşov precum şi autostrada cu aceeaşi destinaţie care trece ceva mai la sud, pe lângă Sibiu sunt priorităţi din reţeaua de transport a Uniunii Europene.”
Sunt de remarcat două aspecte: accentuarea oficialului european a faptului că acest coridor este o obligaţie pentru România, este o atenţionare transparentă de a nu cheltui fondurile interne destinate acestui coridor, pe un alt proiect, cum ar fi cel cu Bechtel. De altfel, Comisia Europeană se exprima încă din 2004 in sensul ”este un mare pericol ca investiţia in nou proiectata autostradă Borş - Cluj - Braşov să limiteze finanţarea internă a coridorului IV paneuropean”.
Al doilea aspect ţine de persoana care a făcut prima afirmaţie cu privire la înlocuirea coridorului IV, şi anume parlamentarul creştin-social Markus Ferber. Dacă citim contextul interviului acordat postului de radio Deutsche Welle, (http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.151411.1.html) se observă imediat, tonul critic la adresa Comisiei Europene. Pe Markus Ferber nu l-au deranjat coridoarele europene care ar ocoli România ci faptul că realizarea axelor respective intră in competenţa Comisiei şi nu a Statelor Membre. Proiectul construcţiei reţelei trans-europene de transport revine in mod direct Comunităţii Europene, fapt reglementat explicit de articolul 154 din Tratatul Uniunii Europene. Proiectele in acest domeniu se propun de Comisie iar Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene hotărăsc pe baza procedurii de co-decizie, prevăzută in acelaşi tratat.