1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

„Politicienii români, o piedică în lupta împotriva corupţiei”

Afirmaţia aparţine cotidianului german „Handelsblatt”, care, într-un articol apărut în ediţia din 21 septembrie, atrage atenţia că în România lupta împotriva corupţiei este subminată de interese politice

default

Corupţia continuă să fie o problemă în România

La peste 20 de luni de la integrarea în Uniunea Europeană, România se străduieşte din răsputeri să ia taurul corupţiei de coarne. Puţinele încercări în acest sens au eşuat deseori din cauza Parlamentului, care pune beţe în roate anchetelor ce îi vizează pe politicienii de rang înalt de la Bucureşti.

Handelsblatt face şi o trimitere la indicele de percepţie a corupţiei, prezentat recent de Transparency International. România continuă să fie percepută ca ţara cu cel mai ridicat nivel al corupţiei din Uniunea Europeană, cu un indice de 3,7 puncte din 10. Dacă în anul 2006 clasamentul întocmit de Transparency International poziţiona România pe locul 84 împreună cu Ghana, în 2007 lucrurile s-au îmbunătăţit: locul 64 - aproape la egalitate cu Brazilia, China şi India. În 2008, punctajul s-a îmbunătăţit, nu însă şi poziţia în clasament. Locul 70, cu 3,8 puncte. O tristă consolare: Bulgaria ocupă anul acesta locul 72 cu 3,6 puncte - sensibil mai rău decât România

Politicienii români nu au însă nici un interes să schimbe situaţia. Orice demers împotriva mitei şi a celorlalte forme de manifestare a corupţiei în societate ar putea avea un efect de bumerang asupra oamenilor politici care se simt cu musca pe căciulă. Altfel spus, politicienii în cauză ar putea fi ei înşişi luaţi la întrebări de anchetatori, crede cotidianul Handelsblatt.

Munca DNA-ului, subminată de Parlament

Bukarest

Parlamentul de la Bucureşti, considerat a fi o frână în lupta împotriva corupţiei

Pe de altă parte, în România nu se poate vorbi de combaterea corupţiei fără a nu fi pomenită Direcţia Naţională Anticorupţie, ce tinde să devină brand naţional. Mâinile instituţiei mai sus-amintite sunt însă legate de către acelaşi Parlament de la Bucureşti – adaugă ziaristul german. Parlament care împiedică cu obstinaţie anchetarea unor foşti demnitari, acuzaţi de acte de corupţie.

Această stare de fapt nu împiedică însă autorităţile anti-corupţie să dispună de instrumentarul legal pe care îl au la îndemână. În ultimii doi ani, membrii de guvern, parlamentari, poliţişti, vameşi, judecători şi avocaţi au fost puşi sub urmărire. Ancheta în cazul acestora a bătut însă de cele mai multe ori pasul pe loc. Cel mai grăitor exemplu în acest sens este cel al fostului premier Adrian Năstase, a cărui anchetare a fost blocată de Parlament, menţionează autorul articolului.

De altfel, nici concluzia raportului de ţară întocmit de Uniunea Europeană nu sare departe de adevăr. În document se afirmă că „în cele mai multe dintre aceste cazuri de corupţie, ancheta nu avansează”.

Al doilea pion cheie în lupta împotriva corupţiei este Agenţia Naţională de Integritate. Rolul acestei instituţii este de a controla averile demnitarilor. Funcţionalitatea ANI este însă limitată din cauza reglementărilor politice pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Mai mult, potrivit Handelsblatt, reformarea acestei instituţii de către Parlament a deschis uşa influenţelor politice.

Justiţie inconsecventă

Monica Macovei Justizminister Rumänien

Fostul ministru al Justiţiei din România, Monica Macovei

Inconsecvenţa Justiţiei din România, demersurile fracturate de stopare a corupţiei, precum şi conivenţele dintre unii oameni politici şi acele instituţii care ar trebui să impulsioneze lupta împotriva corupţiei, îi determină pe români să privească cu din ce în ce mai mult dezgust situaţia actuală.

Oricât ar suna de paradoxal, în România dificultatea principală pe care o întâmpină lupta împotriva corupţiei este legea. Şi asta deoarece legea nu a reuşit să devină un mecanism eficient de neutralizare, de dezactivare a corupţiei, ci dimpotrivă: un instrument care deseori o favorizează, este de părere ziaristul de la Handelsblatt.

În loc de concluzie, cotidianul german o citează pe Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, care afirma că în România se poate vorbi de „corupţie legalizată”. Într-adevăr, Parlamentul de la Bucureşti a încurajat apariţia unor legi care favorizează interesele private şi comerciale ale politicienilor, se arată în articolul din cotidianul german.

Este aşadar improbabil ca lupta împotriva corupţiei să fie accelerată după alegerile parlamentare de la 30 noiembrie, conchide Handelsblatt.