1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Politicienii români au deturnat lupta împotriva corupţiei

Miklos Marschall, director regional pentru Europa şi Asia Centrală al Transparency International afirmă că România a stagnat la capitolul combaterea corupţiei. Societatea civilă ar trebui să preia frâiele anticorupţie.

default

Miklos Marschall

În interviul acordat Deutsche Welle, domnul Marschall îndeamnă la un control mai strict al politicienilor şi al finanţării campaniei electorale. El crede că noul sistem de vot este la fel de expus corupţiei şi critică de asemenea şi UE pentru lipsa de mecanisme clare pentru combaterea fenomenului.

LDC: Domnule Marschall, anul acesta România a reuşit să depăşească Bulgaria în clasamentul Indicelui de Percepţie a Corupţiei (CPI) îmbunătăţind punctajul de la 3,7 la 3,8. Este acesta un progres notabil sau avem de-a face mai degrabă cu un pacient bolnav a cărui febră a scăzut de la 39,8 la 39,7 de grade?

MM: Îmi place comparaţia cu pacientul bolnav şi cred că este mai aproape de realitate. O asemenea îmbunătăţire a CPI, de doar 0,1 puncte, nu indică o schimbare fundamentală a situaţiei corupţiei în România, ba mai mult, se încadrează în marja de eroare statistică. Indicele arată cât se poate de clar că în România corupţia a rămas o problemă stringentă şi că nu s-au făcut prea multe în lupta împotriva ei.

Faptul că Bulgaria se află acum pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest clasament nu cred că va avea darul de a linişti cetăţenii României, iar elita politică şi de afaceri este percepută în continuare de multă lume ca fiind coruptă.

LDC: Totuşi, faptul că punctajul României s-a ameliorat indică un progres. Care anume este acesta?

MM: Nu se pot observa progrese clare în ceea ce priveşte CPI, pentru că o creştere a 0,1 puncte este sub marja de eroare a sondajelor statistice. În ceea ce priveşte percepţia opiniei publice din România, spre deosebire de cea din Bulgaria de exemplu, trebuie spus că în România măcar au existat tentative de a urmări penal anumite cazuri de corupţie la nivel de demnitari. În Bulgaria, percepţia negativă este dată de poveştile de groază pe care le-am putut urmări în presa internaţională, unde politicienii au legături cu structuri de criminalitate organizată. Cu alte cuvinte, percepţia în Bulgaria este că reţeaua criminală s-a integrat în politică, ceea ce nu este cazul în România.

Dar trebuie spuse şi următoarele: indicele ne arată că în ciuda unor tentative rezultatul este departe de a fi satisfăcător în România.