1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Politicienii închid ochii la criza economică

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, economia României s-a comprimat în al doilea trimestru al anului cu 8,8% iar tendinţa descrescătoare se păstrează.

default

Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii o estimare provizorie potrivit căreia recesiunea este mai adîncă decît au prevăzut-o analiştii cei mai pesimişti, printre care s-au găsit şi cei de la FMI. Astfel, dacă în primul trimestru al anului economia a scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 7,6%, în al doilea trimestru s-a ajuns la –8,8%. Optimismul, poate simulat, al oficialităţilor de la Bucureşti a fost astfel dezminţit încă o dată.

Economia va continua să scadă şi în trimestrul al III-lea

Institutul Naţional de Statistică a mai publicat însă şi o anticipare a ceea ce ar urma să se petreacă în continuare, pe baza aşa numitelor anchete de conjunctură, care conţin estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele de evoluţie ale activităţii economice. Se poate vedea astfel că economia se va restrînge pe mai departe în cele mai multe sectoare de activitate. În industria prelucrătoare activitatea va scădea şi în luna septembrie şi se vor face disponibilizări, în domeniul construcţiilor se va întîmpla acelaşi lucru. Este adevărat că în cadrul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor tendinţa este mai curînd stagnantă, dar însoţită, în schimb de o creştere a preţurilor. Concedieri vor fi însă peste tot.

Sectorul public nu percepe efectele crizei economice

Aceste date arată cu limpezime un contrast tulburător. Dacă mediul economic, în proporţie covîrşitoare privat, suportă din plin şi în mod dureros efectele crizei economice, în domeniul public domneşte deocamdată o mare stabilitate. În ciuda avertismentelor şi a declaraţiilor apăsate ale primului ministru nu s-au făcut disponibilizări şi se pare că de fapt ele vor fi amînate pînă după alegerile prezidenţiale. Cel puţin aşa reiese din proiectul de lege al unificării sistemului de salarizare, care corelează creşterea salariului minim cu scăderea masei salariale şi prin umare reducerea numărului de angajaţi.

Potrivit unui anumit stadiu al acestui proiect – care va fi pe mai departe negociat cu sindicatele, primele disponibilizări importante (în jur de 150.000) – vor fi făcute abia în 2010. Ele vor continua pînă la împlinirea numărului de 360.000 de persoane, care ar trebui să părăsească sectorul public pînă în 2014. Atît potenţialul candidat al PD-L, preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, cît şi candidatul PSD, Mircea Geoană, au de cîştigat din amînarea acestor măsuri dureroase. Se ştie că, în mediul privat, cei concediaţi nu pun neşansa de a-şi fi pierdut locul de muncă pe seama Guvernului şi nu vor fi tentaţi de represalii electorale, dar în sistemul public orice concediere se răsfrînge automat asupra mediului politic. De aceea toate partidele din România, inclusiv acele partide care mai mult din motive de marketing se numesc „liberale“, sînt practic timorate de revendicările sistemului public. Între 2007 şi 2008, de exemplu, Guvernul PNL a făcut foarte multe angajări în sistemul public complicînd şi mai mult problema.

Magistraţii protestează împotriva diminuării salariilor

Conştiente de forţa lor de presiune, sindicatele şi asociaţiile profesionale din sistemul public nu doar că nu acceptă disponibilizări, dar se opun şi diminuării posibile a salariilor. Astăzi de exemplu magistraţii, care se tem că prin legea de unificare a sistemului de salarii vor avea veniturile diminuate au declanşat un protest foarte sever. Vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a anunţat că magistraţii instanţei suspendă de luni toate activităţile, în afară de judecarea cauzelor cu măsuri preventive şi a celor referitoare la plasamentul minorilor, iar judecătorii vor refuza desemnarea în birourile electorale. Este de presupus că şi profesorii şi alte categorii profesionale vor fi tentate să protesteze la rîndul lor.

Este deja semnalul unei crize grave, care priveşte, pînă la urmă, modul în care cetăţenii se raportează la problemele de ordin general. După cum se desfăşoară viaţa publică din România s-a creat impresia că nimeni nu este dispus la renunţări personale atunci cînd întreaga societate se află în pericol. Iar politicienii care nu au curajul să rostească adevărul, nu fac decît să întreţină iluziile şi să rostogolească la nesfîrşit promisiunile.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz