Political correctness – un alt fel de ipocrizie?

Atunci când nivelul de trai este ameninţat, solidaritatea cu membrii cei mai slabi ai comunităţii scade semnificativ, indiferent de stratul social din care fac parte indivizii. Aşa consideră şi 75,2% dintre germani, după cum rezultă dintr-un studiu realizat la universitatea din Bielefeld, studiu care a readus în prim planul dezbaterilor publice subiectele "discriminare" şi "rasism".

Un procent de 32% dintre cei care au participat la acest studiu au declarat că, pe perioada crizei, „nu toţi oamenii ar trebui să se aştepte la garantarea drepturilor egale în societate". O afirmaţie destul de şocanta, făcuta, însă, de repondenţi sub protecţia anonimatului.

Exprimare liberă?

La suprafaţă, lucrurile stau altfel. Corectitudinea politică pare să fie punctul de plecare al mai fiecărei declaraţii oficiale, al fiecărui talk-show politic şi chiar al dialogurilor de zi cu zi. O întrebare legitimă pe care şi-o pun unii este până unde se poate merge cu această atitudine, care se traduce de multe ori prin simplă ipocrizie?

„Astfel nu se poate dialoga", a declarat la Berlin Andrea Nahles, secretarul general al Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), adăugând că „atunci când cele mai importante cuvinte sau fraze sunt excluse intenţionat dintr-o formulare, de dragul corectitudinii politice, se creează un sentiment de indignare în rândurile audienţei sau de partea interlocutorului".

„Rasismul este un subiect despre care nu se vorbeşte destul în Germania", a adăugat Nahles. „S-a făcut recent o comparaţie, la o universitate, în rândul tinerilor care doreau să se înscrie în anul I. Rezultatele au arătat foarte clar că cei care aveau nume turceşti sau arătau altfel decât tinerii germani, erau invitaţi la interviuri în număr mult mai mic decât germanii, chiar dacă aveau aceeaşi calificare."

Imigranţii musulmani "au prea multe pretenţii"

Rezultatele unei alte statistici, prezentată recent tot la fundaţia Friedrich Ebert, arătau ca 46,1% dintre germani consideră că în ţara lor trăiesc prea mulţi musulmani, iar 54,1% au declarat că aceştia au prea multe pretenţii, în calitate de imigranţi.

Discriminarea bineînţeles ca nu se îndreaptă numai împotriva imigranţilor. Asa cum a subliniat la conferinţa de la Berlin prof. dr în sociologie Wilhelm Heitmayer, o astfel de atitudine se manifesta în general faţă de persoane percepute ca făcând parte dintr-un grup diferit, fie ca e vorba de provenienţa culturală, orientare sexuală şi aşa mai departe.

Într-un sistem democratic, spune Nahles, armonia socială poate fi dobândită şi menţinută, numai atunci când sunt analizate şi respectate interesele legitime ale fiecărui grup în parte.

„Dacă, pe de altă parte", a adăugat secretarul general al SPD, „în oraşul tău, în cartierul în care locuieşti, nu te simţi bine în calitate de cetăţean german, trebuie luate urgent măsurile necesare, astfel încât sentimentele tale să nu se transforme într-un final în rasism".

Autor: Lavinia Piţu
Redactor: Cristian Ştefănescu