Politica nelămurită a frontierelor | România | DW | 28.10.2015
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Politica nelămurită a frontierelor

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Victor Ponta au convenit marți să-și coordoneze mai bine acțiunile de politică externă cu referire la tema refugiaților și regimul frontierelor.

La capătul întâlnirii de marți dintre președintele Klaus Iohannis și primul-ministru Victor Ponta, am reținut că cei doi lideri executivi se străduiesc să evite divergențele pe temele de politică externă.

Era și cazul. Din cauza declarațiilor oficiale contradictorii, s-a creat impresia că Bucureștiul merge împleticit. Ultima dată, premierul a încheiat la Sofia un pact cu Bulgaria și Serbia în chestiunea refugiaților, dar președintele a părut să nu valideze acordul: ”Domnul prim-ministru nu s-a consultat cu mine, s-a plimbat până la Sofia, s-a întâlnit cu alți prim-miniștri, o chestiune care este interesantă ca preocupare de week-end. Domnul Ponta nu a avut niciun mandat ca să angajeze România într-un fel. Aceste declarații pe care le-a făcut sunt total neangajante pentru mine”.

Dintr-un anumit punct de vedere, afirmația e firească: ca titular al politicii externe, președintele nu poate fi pus în fața faptului împlinit. Dar a rămas neclar ce opinie are președintele față de acordul în sine. La Sofia s-a discutat închiderea frontierelor în cazul în care Austria și Germania le vor închide pe ale lor, în așa fel încât cele trei țări să nu devină o zonă tampon. Germania sugerase la un moment dat crearea unor centre de triere în afara spațiului Schengen, ceea ce duce cu gândul exact la această situație.

Nu am aflat însă ce crede președintele României despre această perspectivă. Nici la conferința de presă care a urmat participării la reuniunea de la Bruxelles de duminică nu a spus ceva cu adevărat lămuritor: ”În acest context, vreau să spun foarte clar şi sper să fiu bine înţeles: România nu este nici ţară de tranzit, şi România nu este nici destinaţie pentru acest flux de refugiaţi. Eu am participat la reuniune fiindcă aşa au considerat organizatorii că este bine să fie reprezentată România, care este foarte aproape de zona în care avem un flux semnificativ de refugiaţi.”

În ciuda aparențelor, această declarație nu spune absolut nimic. Ea conține constatarea unei stări de fapt (România nu e țară de tranzit) și nimic mai mult. În orice caz nu reiese de aici care este opinia președintelui despre situația evocată mai sus.

Liderii celor 28 de state UE, după ultimul summit de la Bruxelles

Liderii celor 28 de state UE, după ultimul summit de la Bruxelles

Dar va închide Germania frontierele? Deocamdată nu există niciun semnal oficial în acest sens, în ciuda faptului că ambianța publică s-a schimbat mult de la începutul crizei. Entuziasmul a devenit neliniște și tot mai mulți politicieni cu predilecție din administrațiile regionale își exprimă opoziția față de politica guvernului de la Berlin. Situația a devenit tot mai greu de controlat, cu atât mai mult cu cât refugiații nu mai cooperează cu autoritățile. De exemplu, s-a constatat zilele trecute, că aproximativ 700 din cei 4000 de refugiați găzduiți în landul Saxonia Inferioară (Niedersachsen) au dispărut pur și simplu, înainte de a fi înregistrați, și nimeni nu știe unde s-au dus. (http://www.noz.de/). Desigur libertatea de a veni și de a pleca e minunată și oamenii au luptat pentru asta, dar de pe altă parte e clar că regulile azilului sunt nesocotite. Fugarii din Estul comunist care ceruseră azil politic înainte de 89 nu se bucuraseră nici pe departe de atâta toleranță procedurală și libertate de mișcare. Ca să nu mai spunem că birocrația azilului îi privea adesea cu suspiciune.

Premierul Bavariei, Horst Seehofer, a avertizat-o marți pe șefa guvernului federal Angela Merkel că va lua de unul singur măsurile pe care le consideră de cuviință, dacă fluxul de refugiați dinspre Austria nu va fi limitat. Este cea mai energică opoziție față de politica Berlinului, dar nu singura, mai mulți miniștri de land formulând critici la adresa politicii ușilor deschise. Horst Seehofer a avertizat chiar că, fără o revizuire a politicii de azil, alianța dintre CSU și CDU ar putea fi pusă în pericol.

Cancelara Anegla Merkel a părut însă de neclintit, deși a admis că politica față de refugiați ”e departe de a fi perfectă”, iar la reuniunea de duminică cu liderii statelor de pe traseul balcanic nu a mai ridicat problema cotelor obligatorii. E drept însă că, potrivit președintelui Iohannis, nu s-a vorbit nici despre închiderea frontierelor.

În acest context, ipoteza pusă la Sofia privind închiderea graniței externe pare o anticipare grăbită, dar nu lipsită de plauzibilitate. Președitele Iohannnis a evitat să spună ceva precis, nedorind, probabil, să lanseze politici bazate pe supoziții, dar în comunicatul dat presei după reuniunea cu premierul Ponta a inclus totuși o trimitere aluzivă: ”Totodată, s-a discutat despre întărirea cooperării dintre statele din regiune şi despre eficientizarea schimbului de informaţii între state, astfel încât acţiunile noastre să fie mai bine corelate.” Cam prea vag, dar grăitor măcar cât privește acordul (provizoriu) care s-a reinstalat între palate.