1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Politica moldovenească, mai interesantă noaptea decât ziua

Igor Dodon a fost învestit vineri în funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul unei ședințe comune a minorității deputaților aleși și a unui judecător al Curții Constituționale.

Igor Dodon, învestit în funcţie

Igor Dodon, învestit în funcţie

Art.79 (2) din Constituție stabilește că președintele ales depune jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale”. Boicotarea ședinței de învestitură de către majoritatea deputaților (PL, PLDM, PCRM și PPEM, și unii deputați PD) a generat discuții privind legalitatea procedurii. Potrivit juriștilor, Parlamentul și Curtea Constituțională ar fi trebuit să fie prezente la eveniment într-o componență care să permită a le considera funcționale.

Acest detaliu a fost, însă, ignorat, Dodon fiind învestit cu toate onorurile. El a jurat cu mâna pe Constituție să-și „dăruiască toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respecte Constituţia şi legile ţării, să apere democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

Boicotat

Noul preşedinte al Moldovei, Igor Dodon (foto stânga)

Noul preşedinte al Moldovei, Igor Dodon (foto stânga)

Liberal-democrații au anunțat că nu doresc să participe la învestirea unui președinte care crede că Republica Moldova trebuie să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992, care învrăjbește cetățenii și care îl felicită pe liderul separatist de la Tiraspol. Comuniștii au anunțat că nu-l recunosc pe Igor Dodon ca președinte legitim. (…) „Declarațiile din ultima vreme făcute de Igor Dodon, iresponsabile și pline de ură, denigratoare la adresa Uniunii Europene și a statului Republica Moldova, demonstrează clar că acesta nu are încă capacitatea de a se ridica la înălțimea funcției obținute”, a menționat liderul PPEM, Iurie Leancă. Cei doi deputații PPEM, Iurie Leancă și Eugen Carpov nu au participat la ceremonia de învestire a lui Dodon.

Au boicotat evenimentul și deputații liberali. Mai mult, chiar în ziua inaugurării, aceștia au propus crearea unei comisii care să examineze constituționalitatea declarațiilor lui Igor Dodon referitoare la pretinsele scuze pe care Chișinăul ar trebui să le ceară „de la Transnistria” pentru războiul din 1992. Propunerea nu a fost, însă, acceptată, deputatul PD Dumitru Diacov propunând să fie urmărit comportamentul lui Dodon în continuare.

Ceremonia de învestire a lui Dodon a fost boicotată și de unii miniștri, de toți foștii președinți ai Republicii Moldova, iar președintele Curții Constituționale, care ar fi trebuit să-i ofere lui Dodon atributele statale, a plecat în concediu.

Întâlnire Dodon-Rogozin la 3.00 noaptea

Prima noapte de mandat a noului președinte al Republicii Moldova a fost una plină de evenimente. Din cauza ceții, vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, nu a reușit să aterizeze la Chișinău ziua, pentru a fi prezent la ceremonia de învestitură a lui Igor Dodon. Acesta a aterizat la Budapesta și a stat mai bine de 10 ore în aeroport, în zona de tranzit, deoarece are interdicție de a întra în UE. Rogozin a ajuns la Chișinău abia noaptea, la ora 3.00. Dodon a anunțat pe o rețea de socializare că a discutat cu Rogozin despre perspectivele relansării relațiilor economie moldo-ruse. De asemenea, Dodon a primit invitația de a efectua a vizita oficială în Federația Rusă pe 17 ianuarie 2017. La Moscova, Igor Dodon se va întâlni cu Vladimir Putin: „La întâlnirea noastră, care a avut loc la ora 3.00 dimineața, Dmitrii Rogozin m-a felicitat din numele conducerii Federației Ruse. De asemenea, dânsul mi-a propus să vizitez Federația Rusă. Am acceptat cu plăcere această invitație. Am discutat și despre agenda întrevederii mele cu Vladimir Putin. Întâlnirea cu președintele Federației Ruse este planificată pentru 17 ianuarie 2017”, a menționat Dodon.

Pista electorală a socialiștilor în 2018 – combaterea corupției

Proteste anti-Dodon, la Chişinău

Proteste anti-Dodon, la Chişinău

Noul președinte al Republicii Moldova a promis în cadrul ceremoniei de învestire că va acorda „o importanță deosebită” situației din sistemul judiciar și instituțiile de drept, „față de activitatea cărora cetățenii au ca niciodată întrebări pertinente și foarte serioase”: „Sistemul bancar devalizat și rezerve valutare de miliarde furate, patrimoniu public prădat și resurse bugetare tocate - sunt dovezi elocvente ale slăbiciunii și complicității structurilor de drept și justiție. Graba cu care restituirea miliardelor furate a fost plasată pe umerii cetățenilor este nu doar un act de umilire națională, dar și o faptă condamnabilă cu toată severitatea. Nu mă voi împăca niciodată cu cele petrecute în sistemul bancar al țării și-mi voi dedica toată energia pentru a elucida faptele și a restitui poporului patrimoniul public prădat”, a declarat Dodon.

El s-a adresat membrilor Guvernului și funcționarilor din structurile administrației publice centrale și locale: „Ați ajuns în funcțiile pe care le ocupați pentru a utiliza cunoștințele și capacitățile voastre profesionale pentru a servi poporul Republicii Moldova, nu interesele personale sau de partid. Aștept de la organele competente o mobilizare fără precedent în lupta cu corupția înaltă de stat, flagel care prezintă pericol existențial pentru statul Republica Moldova. Vă asigur că am suficientă voință politică pentru a intensifica lupta cu corupția. Și o voi face”, a spus pe un ton dur noul șef al statului. „la 13 noiembrie (al doilea tur al alegerilor prezidențiale – n.n.) cetățenii ne-au transmis prin votul lor un mesaj clar, hotărât și irevocabil – poporul este suveranul acestei țări, iar instituțiile statului, începând cu parlamentul și guvernul, trebuie să fie în slujba cetățenilor. Vă rog și vă avertizez – tratați foarte serios acest mesaj al poporului! Nu uitați cine este suveranul adevărat al țării și cui ați jurat credință. În eventualitatea ignorări de către clasa politică a voinței poporului de a scoate instituțiile statului de sub influența grupurilor de interese, voi acționa în numele poporului, voi lupta alături de popor, voi readuce statul în slujba cetățeanului”, a spus Igor Dodon.

El a spus că își dorește la final de mandat o Moldovă prosperă: „Voi ține cont mereu de acest principiu și voi avea grijă ca după conducerea mea să am cât mai puține regrete, iar cetățenii să aibă cât mai multe păreri de bine”, a conchis Dodon.

Formal, vom avea o confruntare între președinte și Parlament

Proteste anti-Dodon, la Chişinău

Proteste anti-Dodon, la Chişinău

În opinia jurnalistului Anatol Golea, următorii doi ani (până la alegerile parlamentare din 2018) vor fi marcați de o luptă acerbă între președintele Dodon și actuala guvernare: „Deși rolul de arbitru ar trebui, în mod normal, să şi-l asume președintele, acesta va fi un jucător extrem de activ, care a început deja pregătirile de alegerile parlamentare. Deci, acești următori doi ani vor fi marcați de această luptă acerbă între președinte și actuala coaliție de guvernare, pe ambele părți actorii pregătindu-se, de fapt, către marea bătălie – alegerile parlamentare din 2018”, susține Anatol Golea.

Igor Dodon a primit puține felicitări cu ocazia învestirii în funcția de președinte, cea mai înaltă funcție a oaspeților prezenți la eveniment fiind cea de vicepremier.

Kievul îi cere lui Dodon să recunoască suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Ivan Gnatîșin, i-a transmis noului președinte al Republicii Moldova un mesaj prin intermediul presei. Diplomatul ucrainean a spus că așteaptă de la Igor Dodon să recunoască suveranitatea și integritatea teritorială a țării sale, după ce, în campania electorală a declarat într-un interviu că „Crimeea este teritoriu al Federației Ruse”. De asemenea, Ivan Gnatîșin i-a transmis noului președinte moldovean că Ucraina nu va susţine federalizarea Republicii Moldova, ca proiect impus din exterior. În campania electorală, Dodon a menționat în repetate rânduri că vede soluționarea problemei transnistrene doar prin federalizarea Republicii Moldova.

„Kievul apreciază sprijinul acordat de către Republica Moldova şi societatea civilă moldovenească în contextul agresiunii Rusiei împotriva statului meu. (…) Vreau să subliniez că Ucraina va dialoga cu un preşedinte care respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional, care nu va recunoaşte ocuparea Crimeii de către Rusia”, a subliniat ambasadorul ucrainean. De asemenea, el a reconfirmat disponibilitatea administrației de la Kiev e a oferi un „coridor verde” pentru retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău