1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Politica mare, doar în partidele mici

Un sondaj recent sugerează că Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu ar putea deveni adevărații protagoniști ai scrutinului din toamnă.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, liderul formațiunii ALDE

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, liderul formațiunii ALDE

Un sondaj de opinie recent sugerează că evoluția partidelor mici va fi decisivă pentru alegerile de la toamnă. Potrivit unei cercetări INSCOP realizată la finele lunii trecute, PSD ar obține în alegerile parlamentare 38,0%, iar PNL 37,2%. După reușita în alegeri a lui Klaus Iohannis, PNL crescuse subit ajungând să depășească PSD cu 7-8 procente, dar, încetul cu încetul, diferența s-a erodat, iar tendința s-a inversat. Începând din septembrie anul trecut, PNL scade neîntrerupt, iar PSD crește. Interesant este că demisia lui Victor Ponta și instalarea unui guvern de tehnicieni nu a provocat absolut nicio schimbare în aceste preferințe electorale, nici cel mai mic tremur pe un grafic care a rămas constant. Acest fapt dovedește o dată în plus că așa-numita revoluție Colectiv a fost supralicitată mediatic și că nu a reușit să provoace nici cea mai mică schimbare de optică. De altfel noi atrăgeam atenția încă de pe atunci că fenomenul Colectiv a fost mai curând un bun pretext decât o cauză a căderii guvernului și că președintele Iohannis își pregătise mișcarea din timp. În orice caz, în aprilie 2016, PSD reușește să întreacă PNL, dar cu o diferență care din perspectiva alegerilor din toamnă este cu totul neconcludentă.

Asta înseamnă că ceea ce se petrece în a doua jumătate a clasamentului devine dintr-o dată mult mai important. Dacă PNL și PSD vor evolua la fel de inexpresiv și dacă diferența dintre ele nu se va adânci, atunci guvernul de la toamnă va depinde de Călin Popescu Tăriceanu și de Traian Băsescu. Cei doi vechi parteneri și rivali se găsesc astăzi într-o interesantă simetrie, și unul și celălalt fiind nevoiți să reia aventura politică de la zero, după ce s-au despărțit de propriile partide. Povestea e cunoscută: președintele Senatului a refuzat să urmeze linia trasată de Crin Antonescu și a înscris un nou partid (ALDE), iar fostul președinte Traian Băsescu s-a despărțit dramatic de PDL, înființând PMP cu ajutorul fostei sale colaboratoare Elena Udrea. Astăzi cele două partide se află la paritate.

Pe toată durata anului 2015, cele două grupări se aflau sub pragul de 5%, dar din septembrie începând, ambele se înscriu pe un curs de creștere. Dacă sondajul nu minte, în martie 2016, ALDE (gruparea Tăriceanu plus Partidul Conservator) a ajuns la 5,3%, iar PMP la 5,1%. Ce-i drept PMP mai avusese scoruri de peste 5% și anterior, câștigând și 2 mandate în PE, dar se prăbușise după arestarea Elenei Udrea.

Fostul președinte Traian Băsescu rămâne implicat în politica românească

Fostul președinte Traian Băsescu rămâne implicat în politica românească

În situația descrisă de sondaj, nici PSD, nici PNL nu vor reuși să constituie singure o majoritate. UNPR nu are, dacă va candida separat, decât 1,2%, iar dacă va candida ca și în trecut pe listele PSD, nu va aduce social-democraților niciun profit. UNPR a devenit așadar inutil, iar PC s-a topit în ALDE, care va candida, probabil, independent. Ambiția sa se vede de acum, căci s-a străduit să depună cât mai mulți candidați pentru alegerile locale, chiar și acolo unde nu are șanse reale. În aceste împrejurări, Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu ar putea deveni actorii principali ai scrutinului din toamnă.

De altfel cei doi au rămas singurii politicieni români care spun lucruri cu noimă și care fac politică în mod real. Călin Popescu Tăriceanu caută să modifice întreaga arhitectură a sistemului judiciar, propunând ca numirile importante în fruntea parchetelor sau Înaltei Curți să revină CSM și nu guvernului și președintelui. Tot el denunțase implicarea excesivă a SRI în anchetele penale, pledând pentru o Justiție desprinsă total de influența politicului. Tăriceanu a fost mereu egal cu sine și a pledat ani de zile împotriva unui președinte (Băsescu) care cumulase prea multe puteri, inclusiv pe aceea de a conduce serviciile secrete și de a face numiri la vârful Justiției. El a fost mereu un partizan al sistemului parlamentar, prin opoziție cu prezidențialismul de facto profesat de un președinte ca Traian Băsescu, susținut în practicile sale de Washington și de Bruxelles.

Ironia face ca Traian Băsescu să pretindă la rândul său în ultimul an că SRI are prea multă putere și că DNA abuzează și, mai mult decât atât, să trimită mici săgeți împotriva politicii americane din estul Europei. T. Băsescu nu are nicio consecvență și nici nu-și face griji din pricina asta. În orice caz, el a devenit singurul politician român care critică deschis politica cancelarului Angela Merkel în privința refugiaților și care pledează pentru recuperarea Basarabiei, reușind să readucă PMP la limita pragului electoral.

Concluzia, care confirmă o impresie larg răspândită, este că partidele mari au încetat să facă politică și că lucrează doar cu subînțelesuri și că se mișcă din inerție. Politica propriu-zisă, a afirmației, a criticii și dezbaterii a devenit privilegiul partidelor mici, care nu contează prin ele însele.