1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Politica integrării străinilor din Germania

Bernd Graessler / Petre Iancu9 noiembrie 2007

Joi s-a dezbătut în bundestagul berlinez aşa-numitul plan naţional de integrare, care potrivit autorităţilor, evoluează, potrivit opoziţiei, dimpotrivă, stagnează.

https://p.dw.com/p/C72O
Imigranţi la coadă în faţa autorităţii pentru străiniImagine: dpa

Ministrul de stat creştin-democrat Maria Boehmer, însărcinata guvernului federal cu integrarea străinilor din Republica Federală şi-a exprimat optimismul. Integrarea străinilor din Germania ar înregista progrese a afirmat ea, anunţînd totuşi introducerea unor ameliorări în domeniul cursurilor de limbă germană.

Dar opoziţia nu-şi ascunde scpeticismul. Aşa-numitul plan naţional de integrare cuprinde circa 400 de angajamente asumate de autorităţile federale, regionale şi comunale precum şi de organizaţiile societăţii civile, menite toate să promoveze integrarea celor 15 milioane de cetăţeni de provenienţă străină din Germania.

In tonuri ditirambice Boehmer a elogiat Planul Naţional de Integrare, calificînd adoptarea lui drept un demers istoric.

La celălalt capăt al spectrului politic, opoziţia consideră că planul nu este decît potemkiniadă, în speţă că ar fi doar „simbolism” şi de faţadă.

Deputata partidului de stînga, Sevim Dagelen, ea însăşi de origine turcă a lansat chiar acuzaţii grave la adresa guvernului. Potrivit ei executivul ar încerca prin intermediul Planului de Integrare să abată atenţia de la legile grevînd viaţa imigranţilor. „Vorbind de integrare să nu trecem sub tăcere echitatea socială şi juridică”, spus ea, adăugînd că „Partidul Stîngii revendică şi drepturi politice pentru imigranţi, între care în special dreptul de vot local pentru cetăţenii UE.

Şi deputaţii social-democraţi şi ecologişti s-au raliat solicitării ca toţi străinii să beneficieze, la fel ca în alte state ale UE, de dreptul de a participa la alegeri locale.

Or, planul naţional de integrare al guvernului german, adoptat în iulie curent, se concentrează asupra îmbunătăţirii educaţiei, învăţămîntului şi calificărilor profesionale ale cetăţenilor de provenienţă străină.

Boehmer a susţinut în context că germanii au început să-i ia în serios pe cei sosiţi de pe alte meleaguri şi că „cele două grupuri au încetat să mai vorbească doar unii despre alţii, începînd să comunice unii cu alţii”.

Cheia progreselor rezidă, potrivit oficialităţilor, în învăţarea germanei, peste un sfert de milion de oameni profitînd pînă acum de cursurile de limbă introduse de executiv.

Dreapta susţine că guvernul precedent de stînga, social-ecologist, s-a rezumat să propage ideologia multiculturalităţii fără să facă însă nimic întru ameliorarea convieţuirii. În schimb actuala putere s-ar fi consacrat situaţiilor concrete de viaţă ale străinilor, investind 155 de milioane de euro doar pentru cursurile de limbă germană de anul viitor, de care urmează să beneficieze deopotrivă mame şi copii. Boehmer a elogiat landul Hessa, care a recurs la măsuri generale de promovare şi de testare a cunoştiinţelor de limbă în grădiniţe.

Discuţia din Bundestag s-a axat şi asupra controverselor iscate de construcţia unor moschei în Germania. Dorinţa de manifestare publică a a religiozităţii în clădiri (sacrale) demne e legitimă. Mai puţină nevoie este în schimb de clădiri care ar putea alimenta impresia că emit pretenţii de putere - a declarat în context deputatul liberal Hartfried Wolff.