Politica europeană pentru refugiaţi este prea dură?

Criza financiară şi economică internaţională a ajuns să preocupe Secretariatul general european pentru Drepturile Omului şi pe şeful ei, Comisarul european pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg. În ultimile luni, responsabilii de la Strasbourg au putut observa cum efectele crizei economice se extind asupra respectării drepturilor omului în statele europene.

Cum? Foarte simplu: "La dispoziţia statelor europene nu mai stau suficiente resurse financiare, din cauză că guvernele au fost nevoite să susţină băncile falimentare. Banii lipsesc acum în sistemele sociale, ceea ce se face simţit şi în politica pentru refugiaţi şi felul în care este tratată minoritatea romilor", a explicat Hammarberg.

În Europa trăiesc între 10 şi 12 milioane de romi, majoritatea în sud-est: Ungaria, România şi ţările baltice. Sute de mii de romi au emigrat în ultimii ani spre vest, însă, în loc să aibă parte în Occident de un trai mai bun, ei n-au avut parte decât de ostilitate. Mai ales decizia guvernului german de a expuluza toţi romii din Kosovo înapoi în ţara de origine este de neînţeles pentru Comisarul european pentru Drepturile Omului.

"Este vorba de zeci de mii de oameni. Am fost de mai multe ori în Kosovo şi am văzut condiţiile în care s-ar întoarce refugiaţii. Pentru mine este clar că romii nu pot fi reintegraţi în Kosovo. Ţările europene bogate, Germania, Elveţia, Austria, Suedia ar trebui să fie mai atente la felul în care tratează minoritatea romilor"

, a declarat Hammarberg.

Thomas Hammarberg critică toate statele membre ale Uniunii Europene privind politica pentru refugiaţi, care devine din ce în ce mai dură în timpul crizei economice.

Potrivit calculelor Oficiului european de Statistică, în 2008, peste 280.000 de refugiaţi au cerut azil în Europa, dar dreptul de şedere a fost acordat doar unui număr foarte mic din aceştia. În Austria, Ministerul de Interne a solicitat transferul celor care au depus cererea de azil într-un lagăr special. Alegerile din Olanda ameninţă să se finalizeze cu victoria partidului de dreapta, Geert Wilders, iar, în Franţa, Ministerul de Interne a stabilit o cotă pentru numărul de persoane care trebuie expulzate anual.

Pentru Thomas Hammarberg, cauzele înăspririi politicii pentru refugiaţi sunt clare: "Şomajul şi nesiguranţa au creat o atmosferă xenofobă iar victimile sunt romii, refugiaţii. Cred că trebuie să fim foarte atenţi în această problemă şi să respectăm în continuare Drepturile Omului, fără să cedăm forţelor extremiste care bântuie în prezent în statele europene."

Autori: Martin Durm/ Maria Pascu
Redactor: Ovidiu Suciu