Politica europeană anti-teroristă după 11 septembrie 2001
18 martie 2004Publicitate
Miniştrii comunitari de interne şi justiţie vor examina mâine noile propuneri ale Comisiei UE referitoare la ameliorarea combaterii terorismului. Săptămâna viitoare cei 15 vor adopta o clauză de asistenţă mutuală, stipulată de Constituţia Europeană. În urma atentatelor de la Madrid, documentul va deveni realitate mai repede decât Legea fundamentală a Uniunii. Acum, ca şi după 11 septembrie 2001, se încearcă demonstrarea simbolică a voinţei comune de contracarare a flagelului terorist, fiindcă măsuri practice s-au luat doar anevoie, până în prezent cel puţin.
La 10 zile după atentatele de la New York şi Washington din septembrie 2001, şefii de stat şi de guvern europeni au decis unisono să combată împreună terorismul islamist. Preşedintele în exerciţiu al Consiliului ministerial, premierul belgian Guy Verhofstadt, declara cu acel prilej: "Consiliul a adoptat un plan de acţiune, care constituie un răspuns ferm al Uniunii la terorismul ce ameninţă lumea şi Europa." În decursul anilor Uniunea a adoptat numeroase acorduri-cadru de combatere a terorii, a spălării banilor, de îngheţare a conturilor organizaţiilor teroriste şi de creare a unei echipe internaţionale de investigaţii. Multe din acestea au fost preluate incomplet în jurisdicţia naţională sau nu au fost aplicate. Combaterea terorismului continuă să facă parte din prerogativele naţionale ale statelor membre şi nu din cele comunitare. Purtătorul de cuvânt al comisarului pentru justiţie şi interne, Pietro Petrucci, opina recent că Bruxellesul nu dispune de prea multe posibilităţi în materie: "UE nu are o poliţie proprie şi nici servicii secrete, ci numai posibilitatea să coordoneze şi să facă astfel cât mai grea viaţa criminalilor şi teroriştilor."
Una din măsurile concrete, dezbătute de ani de zile este mandatul european de arestare, aprobat între timp de 10 state comunitare. Până în iunie urmează să li se alăture, după negocieri lungi şi dificile, Germania, Italia, Austria, Olanda, Grecia şi cele zece noi state membre. Mandatul european de arestare urmează să faciliteze extrădarea persoanelor suspecte de delicte teroriste. Se preconizează de asemenea schimbul de dovezi şi de informaţii asupra cazierului persoanelor în cauză, care ar mai fi comis acte teroriste şi în trecut.
Autoritatea europeană de poliţie Europol, cu sediul la Haga are sarcina combaterii terorismului, dar dispune în acest scop de prerogative limitate. Unitatea anti-teroare care numără puţini poliţişti, asigură schimbul de informaţii între serviciile naţionale de poliţie, dar nu poate investiga pe cont propriu. Extinderea prerogativelor Europol s-ar putea afla pe ordinea de zi a proximului summit comunitar de săptămâna viitoare, afirma Pietro Petrucci: "Europol este un instrument interstatal, care funcţionează. Ministrul german de interne Otto Schilly sublinia deunăzi că Europol, în cooperare cu poliţiile franceză şi germană, a contribuit la dejucarea unui atentat asupra Târgului de Crăciun de la Strasbourg."
Un schimb de informaţii al serviciilor secrete asupra celulelor Al Qaeda din Europa este apropae inexistent. Secretele trebuie păstrate, iar sursele de informaţii - protejate. Altfel între serviciile secrete britanic şi american. Purtătorul de cuvânt al Comisiei UE Rejo Kempinene vede aici o problemă: " După atentatele de la 11 septembrie cooperarea dintre serviciile secrete europene şi cele americane luase un start bun, dar după declanşarea războiului din Irak, totul s-a prăbuşit din nou."
UE intenţionează să creeze funcţia de coordonator al serviciilor secrete, după cum propune într-un document Javier Solana, coordonator de politică externă al Uniunii. Dar împotriva unei CIA europene după model american, cum au propus deja Belgia şi Austria, există în rândul celor 15 numeroase rezerve.
Solana a propus şi extinderea schimbului de informaţii cu state arabe, deci cu ţări din care provin îndeobşte atentatorii. Rezerve continuă să existe la adresa unui eventual acod cu SUA asupra schimbului de date ale pasagerilor. După extinderea UE se va crea o autoritate comunitară de pază a frontierei. Ceea ce nu înseamnă însă nici pe departe că vom avea o poliţie unitară europeană de grăniceri.
La 10 zile după atentatele de la New York şi Washington din septembrie 2001, şefii de stat şi de guvern europeni au decis unisono să combată împreună terorismul islamist. Preşedintele în exerciţiu al Consiliului ministerial, premierul belgian Guy Verhofstadt, declara cu acel prilej: "Consiliul a adoptat un plan de acţiune, care constituie un răspuns ferm al Uniunii la terorismul ce ameninţă lumea şi Europa." În decursul anilor Uniunea a adoptat numeroase acorduri-cadru de combatere a terorii, a spălării banilor, de îngheţare a conturilor organizaţiilor teroriste şi de creare a unei echipe internaţionale de investigaţii. Multe din acestea au fost preluate incomplet în jurisdicţia naţională sau nu au fost aplicate. Combaterea terorismului continuă să facă parte din prerogativele naţionale ale statelor membre şi nu din cele comunitare. Purtătorul de cuvânt al comisarului pentru justiţie şi interne, Pietro Petrucci, opina recent că Bruxellesul nu dispune de prea multe posibilităţi în materie: "UE nu are o poliţie proprie şi nici servicii secrete, ci numai posibilitatea să coordoneze şi să facă astfel cât mai grea viaţa criminalilor şi teroriştilor."
Una din măsurile concrete, dezbătute de ani de zile este mandatul european de arestare, aprobat între timp de 10 state comunitare. Până în iunie urmează să li se alăture, după negocieri lungi şi dificile, Germania, Italia, Austria, Olanda, Grecia şi cele zece noi state membre. Mandatul european de arestare urmează să faciliteze extrădarea persoanelor suspecte de delicte teroriste. Se preconizează de asemenea schimbul de dovezi şi de informaţii asupra cazierului persoanelor în cauză, care ar mai fi comis acte teroriste şi în trecut.
Autoritatea europeană de poliţie Europol, cu sediul la Haga are sarcina combaterii terorismului, dar dispune în acest scop de prerogative limitate. Unitatea anti-teroare care numără puţini poliţişti, asigură schimbul de informaţii între serviciile naţionale de poliţie, dar nu poate investiga pe cont propriu. Extinderea prerogativelor Europol s-ar putea afla pe ordinea de zi a proximului summit comunitar de săptămâna viitoare, afirma Pietro Petrucci: "Europol este un instrument interstatal, care funcţionează. Ministrul german de interne Otto Schilly sublinia deunăzi că Europol, în cooperare cu poliţiile franceză şi germană, a contribuit la dejucarea unui atentat asupra Târgului de Crăciun de la Strasbourg."
Un schimb de informaţii al serviciilor secrete asupra celulelor Al Qaeda din Europa este apropae inexistent. Secretele trebuie păstrate, iar sursele de informaţii - protejate. Altfel între serviciile secrete britanic şi american. Purtătorul de cuvânt al Comisiei UE Rejo Kempinene vede aici o problemă: " După atentatele de la 11 septembrie cooperarea dintre serviciile secrete europene şi cele americane luase un start bun, dar după declanşarea războiului din Irak, totul s-a prăbuşit din nou."
UE intenţionează să creeze funcţia de coordonator al serviciilor secrete, după cum propune într-un document Javier Solana, coordonator de politică externă al Uniunii. Dar împotriva unei CIA europene după model american, cum au propus deja Belgia şi Austria, există în rândul celor 15 numeroase rezerve.
Solana a propus şi extinderea schimbului de informaţii cu state arabe, deci cu ţări din care provin îndeobşte atentatorii. Rezerve continuă să existe la adresa unui eventual acod cu SUA asupra schimbului de date ale pasagerilor. După extinderea UE se va crea o autoritate comunitară de pază a frontierei. Ceea ce nu înseamnă însă nici pe departe că vom avea o poliţie unitară europeană de grăniceri.
Publicitate