1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Politica esteuropeană a lui Obama

Cum se va schimba politica est-europeană a lui Obama, faţă de cea a actualei administraţii republicane? Kremlinul speră desigur, ca această schimbare să fie cât mai mare. Cât de realistă este însă, această speranţă?

default

Barack Obama

Orice schimbare la putere aduce diverse modificări în domeniul politic, şi nu în ultimul rând în sfera diplomaţiei. Cu atât mai importante sunt aceste deplasări de accent când e vorba de superputerea americană. Liderii Rusiei speră ca noua administraţie de la Washington să le satisfacă multe revendicări categoric respinse de preşedintele Bush.

„Sperăm mult ca schimbările din SUA să fie pozitive”, a declarat la începutul lunii decembrie premierul rus Vladimir Putin. Iar şeful nominal al Kremlinului, Dimitri Medvedev, a supralicitat, afirmând că „informaţiile” pe care le deţine despre preşedintele american „îl determină să fie optimist”. Moscova nădăjduieşte îndeosebi ca sub Obama, SUA să renunţe la scutul american antirachetă din Cehia şi Polonia.

„S-ar putea însă ca ruşii să fie uşor dezamăgiţi dacă nădăjduiesc prea multe din partea lui Obama”, e de părere Victor Jackovich, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington. Potrivit lui, în domeniul securităţii şi diplomaţiei „noul preşedinte va aduce cu siguranţă la Casa Albă un nou stil al schimburilor de opinii cu prietenii şi partenerii; dar nu e realist ca europenii şi alţii să se aştepte la prea mari schimbări.

În mod special e, conform lui, „îngrijorătoare impresia, potrivit căreia Rusia nu vede cu ochi buni extinderea UE şi NATO, întrucât nu consideră aceste lărgiri drept o contribuţie la democratizarea şi stabilizarea lumii. Poziţia Rusiei în această chestiune explică invazia din Georgia. Rămâne de văzut în ce măsură această atitudine a Kremlinului nu se va prelungi. În acest caz, administraţia Obama va trebui să se confrunte cu ea din prima zi”, a mai afirmat Jackovich.

Care ştie despre ce vorbeşte, întrucât în anii 90 a fost diplomat la Bucureşti, Moscova şi Sofia şi ambasador în Republica Moldova, Slovenia şi Bosnia.

Experţii lui Obama s-au familiarizat şi ei cu estul Europei. Noua şefă a diplomaţiei, Hillary Clinton cunoaşte bine fosta Iugoslavie. Nici pentru fostul comandant al NATO şi viitorul consilier al preşedintelui în probleme de securitate, James Jones, estul Europei şi Rusia nu reprezintă pete albe. In fine, la Washington se pleacă de la premiza că vicepreşedintele Biden, un asiduu vizitator al Europei răsăritene, va juca şi el un rol considerabil în politica externă a noii administraţii.

Potrivit lui Jackovich, oficialii americani vor „promova şi pe viitor consolidarea statelor de drept în estul şi sud-estul Europei” şi „normalizarea relaţiilor adesea tensionate” dintre capitalele din regiune. America îşi va spori presiunile exercitate asupra Serbiei în vederea recunoaşterii independenţei provinciei Kosovo. In plus, spre iritarea Moscovei, nu doar Macedonia şi Muntenegru ci şi Ucraina şi Georgia,vor continua să aştepte din partea lui Jones şi a Casei Albe un ajutor substanţial în vederea integrării lor rapide în alianţa nord-atlantică.