1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

„Politica cucului” și victoria oligarhului-șef în alegerile prezidențiale

Sfârșitul lui octombrie se anunță plin de evenimente de rezonanță în Republica Moldova. Alegerile prezidențiale din 30 octombrie ar putea fi generatorul instabilității regizate de gruparea oligarhică aflată la putere.

Vlad Plahotniuc, considerat păpușarul scenei politice moldovenești

Vlad Plahotniuc, considerat păpușarul scenei politice moldovenești

Așa susține liderul formațiunii pro-ruse „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (primar de Bălți), care a spus la o emisiune TV că a avut două întâlniri cu oligarhul Vlad Plahotniuc (care controlează PD) pe 6 și 10 iunie (la Global Business Center, unde își are sediul Vlad Plahotniuc), la care i s-ar fi propus 1,5 milioane de dolari ca să dispară din Moldova până la alegerile prezidențiale sau o sumă mai mare ca să se retragă în general din politică. „Mi-a spus că va numi o cifră, după ce va face nişte calcule aproximative – cam cât am cheltuit eu în Moldova, pentru ca în general să plec din politică”, a spus Usatîi. El a adăugat că, dacă ar fi acceptat această ofertă, ar fi trebuit să anunțe public că, din motive de sănătate, părăseşte funcţia de primar de Bălți şi pe cea de lider de partid. „Plahotniuc mi-a spus că are un plan pentru luna octombrie, că vor fi proteste de amploare, iar eu trebuie să părăsesc Republica Moldova. Are un plan diabolic şi nu este exclus să împiedice alegerile prezidenţiale”, a mai spus Usatîi.

Ptrivit legislației moldovenești, Renato Usatîi nu poate candida la funcția de șef al statului, deoarece este prea tânăr (deși sondajele îl creditează cu șanse mari), iar Vlad Plahotniuc nu a reacționat deocamdată la acuzația lui Usatîi. Autoritățile statului nu s-au autosesizat ca urmare a acuzațiilor lansate de primarul de Bălți, chiar dacă Usatîi a solicitat în direct Procuraturii și Centrului Național Anticorupție să se autosesizeze în acest caz. Vineri, Procuratura Generală a anunțat că nu se va autosesiza în legătură cu cele declarate de Usatîi, dar că îl așteaptă pe primarul de Bălți să depună o plângere oficială și să prezinte probe. „Îl aşteptăm pe Renato Usatîi la noi să depună o sesizare ca să o studiem atent şi să vedem care sunt pașii următori”, a reacționat procurorul general interimar Eduard Harunjen.

Au testat opinia publică

Nu este clar deocamdată cum se va implica PD (care controlează momentan puterea, Guvernul și majoritatea parlamentară) și prim-vicepreședintele acestei formațiuni, Vlad Plahotniuc, în alegerile prezidențiale din toamnă. Declarațiile făcute până acum de exponenții PD mai mult au derutat opinia publică.

Mai întâi, unii fruntași ai PD au anunțat că formațiunea va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale. După ce sondajele au arătat că formațiunea este una detestată de alegători, pe 12 mai 2016, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a anunțat că majoritatea parlamentară (din care face parte și PL, câțiva liberal-democrați, dar și 14 ex-comuniști) va avea un candidat la Președinție şi a spus că numele acestuia va fi anunţat „spre sfârșitul sesiunii parlamentare”. În aceeași zi, într-un interviu acordat portalului „Deschide.md”, Vlad Plahotniuc declara că „PD va avea propriul candidat” la Președinție: „Un partid politic serios nu poate să nu participe cu candidat propriu”, spunea Plahotniuc. Peste 19 zile de la prima declarație în care vorbea despre un candidat comun al majorității parlamentare, pe 1 iunie 2016, Dumitru Diacov anunța (ca și Vlad Plahotniuc) că democrații vor avea propriul candidat la Președinție, „care nu va intra în glumă în campania electorală”. Iar pe 16 iunie, într-un interviu acordat ziarului „Timpul”, Vlad Plahotniuc a declarat că „nu va candida la funcția de președinte al Republicii Moldova”.

Candidați trimiși în campanie de oligarhul-șef?

Analiștii politici presupun că gruparea oligarhică va plasa candidați la Președinție atât pe stânga, cât și pe dreapta eșichierului politic. Majoritatea parlamentară (controlată de PD) a invitat miercuri partidele pro-europene din Parlament la un dialog vizând „colaborarea pentru integrarea europeană a țării”. PLDM a respins invitația, apreciind-o ca fiind una cinică.

Liderul Partidului Popular European, Iurie Leancă, a mers, însă, la întâlnire. La finalul acesteia, el a spus că „trebuie să fim foarte atenți la această generozitate a guvernării”. Leancă a mai menționat că cei de la putere nu i-au sugerat să intre la guvernare, dar a precizat că „partidul (PPEM) va decide duminică dacă va iniția acest dialog (în numele integrării europene – n.n.) cu puterea”: „Ni s-a propus să avem un rol mai clar, dar pentru asta e nevoie de pârghii. Vom vedea!”, a declarat Leancă după întâlnirea cu exponenții guvernării, la care a participat și Vlad Plahotniuc. „Dânsul a fost în calitate de coordonator executiv (al alianței de guvernare – n.n.). El a spus, ca și toți, că se dorește unificarea eforturilor”, a precizat Iurie Leancă.

Pregătirea opiniei publice... de „sfârșitul sesiunii parlamentare”

Fostul liberal-democrat Ștefan Creangă, care a participat la discuțiile cu PPEM, a spus că, „la timpul potrivit, coaliția va decide și asupra candidatului la funcția de președinte”. Iar liderul PD, Marian Lupu, a spus că guvernarea este gata să semneze un angajament cu PPEM: „Suntem gata să semnăm și un acord de parteneriat, o foaie de parcurs asupra căreia să ne asumăm răspunderea toți. Vorbim de un parteneriat, nu de lărgirea majorității parlamentare”, a precizat Lupu.

Iurie Leancă a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 30 octombrie, urmând să împartă segmentul de electorat cu viziuni pro-europene cu alți potențiali candidați. Unii fruntași ai Partidului Platforma „DA” susțin că lui Leancă i se va atribui rolul de „risipitor” al voturilor pro-europenilor – acesta urmând „să încurce consolidarea electoratului antioligarhic”.

Pe „stânga” – Igor Dodon

Pe „stânga”, guvernarea PD va miza, potrivit unor analiști politici, pe candidatul cu cele mai mari șanse – liderul socialiștilor, Igor Dodon. Există indicii care alimentează această supoziție. La ultima ședință a Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, la propunerea liderului PSRM, deputatul Igor Dodon, a fost retras de pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul prin care urma ca miliardul de dolari, furat în 2014 din trei bănci moldovenești, să fie pus în spatele cetățenilor. Exponenții puterii (membri ai comisiei) au susținut inițiativa lui Dodon, iar presa controlată de PD a mediatizat acest eveniment în interesul electoral al liderului PSRM.

Moțiune cu zurgălăi

Pe de altă parte, pentru a exploata repulsia alegătorilor față de guvernarea oligarhică, socialiștii au inițiat săptămâna aceasta o moțiune de cenzură împotriva Guvernului controlat de PD. Moțiunea fost semnată și de liberal-democrați (care se supăraseră că premierul a refuzat să vină cu un raport în Parlament), dar și de trei comuniști. Moțiunea nu are nici o șansă să adune 51 de voturi (lipsesc 17 voturi) pentru ca actualul Guvern să fie demis. În schimb, săptămâna viitoare, premierul va avea ocazia să vorbească în Parlament despre succesele guvernării în ultimele șase luni, iar socialiștii să exploateze electoral evenimentul, profitând de faptul că, de regulă, astfel de ședințe ale Parlamentului sunt supermediatizate.

Referindu-se la un eventual scenariu în care PD ar sprijini candidatura socialiștilor la alegerile prezidențiale din toamnă, pe 18 mai 2016, într-un interviu pentru „Tribuna.md”, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, spunea că PD nu are interesul ca Igor Dodon să ajungă șef al statului, iar ulterior să fie creată o coaliție între democrați și socialiști: „Aceasta este o speculație. Orice partid își dorește să învingă cu candidați proprii. PD va dori în modul cel mai serios să câștige alegerile prezidențiale”, a spus Diacov.