1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Politică după modelul Orban

Orban în Ungaria, Ponta în România şi, acum, o controversată decizie cu privire la conducerea băncii centrale din Serbia: politica din sud-estul Europei pare a fi dominată de un nou stil.

Politică după modelul Orban

Orban în Ungaria, Ponta în România şi, acum, o controversată decizie cu privire la conducerea băncii centrale din Serbia: politica din sud-estul Europei pare a fi dominată de un nou stil, cu discursuri pregnante şi multă încredere în sine în direcţia Bruxelles. Tonul l-a dat premierul ungar Viktor Orban.

Simpatizanţii premierului de la Budapesta îşi sărbătoresc idolul pe 15 martie - de ziua naţională a Ungariei. Aşa s-a întâmplat şi când, în faţa Parlamentului, premierul conservator s-a adresat mulţimii adunate ca să-l venereze ca pe Messia.

"Libertate înseamnă posibilitatea de a-ţi face singur regulile. Noi decidem ce e important şi ce nu. Nu avem nevoie de îndrumători. Vrem ca Ungaria să se rotească în jurul propriei sale axe. Nu suntem o colonie", a afirmat Viktor Orban.

Ungarn Wahlen Fidesz Anhänger

Simpatizanţi Fidesz

O declaraţie de război la adresa criticilor săi din ţară, dar şi de peste hotare. În doi ani de guvernare, Orban a restructurat fundamental sistemul maghiar. " E ca un fotbalist care urmăreşte tot timpul să trimită mingea în poartă. E intolerant, talentat şi avid de putere", spune publicistul Paul Lendvai.

Oamenii premierului au fost instalaţi în toate funcţiile-cheie din politică şi societate. Presa a fost pusă la colţ cu o lege care a atras numeroase critici şi a stârnit îngrijorarea europenilor.

Mecanismul elaborării şi adoptării de noi legi merge ca uns. Majoritatea de două tremi pe care Fidesz, partidul de centru-dreapta al premierului Orban, îl deţine în parlament face posibilă funcţionarea maşinăriei care scoate pe bandă reglementări proaspete.

"Fac politică într-o manieră inadecvată, populistă. Pentru ei, politica e ca o păruială. Astfel au bruscat mereu UE", afirmă Rudolf Ungváry, publicist şi critic al premierului Orban. Ungaria culege fonduri europene, dar mental se îndepărtează de occident.

"Reflexul europeanului din centrul continentului era: trebuie să imităm occidentul, să ne însuşim conceptele şi reţetele acestuia. Dar torţa celor pe care ar trebui să-i urmăm este stinsă", spunea Viktor Orban în faţa studenţilor maghiari din Transilvania, la scurtă vreme de la instalarea sa în funcţie.

România - un referendum cu cântec

Acum pare că Orban însuşi poartă torţa pentru întreg sud-estul Europei. Social-democratul român Victor Ponta a preluat aproape integral vocabularul premierului ungar.

"Eu ştiu că şi în Germania oamenii decid la vot. Sau în Germania e democratic să decidă oameni la vot şi în România, nu? Ce, suntem colonie?" - s-a apărat premierul Ponta în faţa criticilor din Germania, referitor la recentul referendum.

Victor Ponta

Victor Ponta

După modelul Orban, Ponta pune mâna pe Curtea Constituţională care trebuie să găseasă acum o modalitate de validare a refendumului, iniţial lipsit de validitate. În prezent, listele electorale sunt adaptate realităţii. Preşedintele suspendat Traian Băsescu este contrariat:

"Guvernul s-a pus într-o situaţie penibilă faţă de toată lumea; faţă de toată lumea, nu numai din România. În ce ţară democratică s-a mai pomenit ca, după ce se încheie procesul de votare, guvernul să vrea să modifice legea referendumului care tocmai s-a desfăşurat?".

Serbia nemulţumeşte FMI şi UE

Şi în cazul noului executiv de la Belgrad este valabil sloganul: învaţă de la unguri. O nouă lege întăreşte controlul guvernului asupra Băncii Naţionale. Parlamentul, dominat de naţionaliştii preşedintelui Tomislav Nikolic şi de socialiştii premierului Dacic, a adoptat noi amendamente care îngrădesc independenţa instituţiei - se tem criticii.

Serbien EU Flagge

Serbia-UE

Decizia tensionează relaţiile Belgradului cu UE, chiar dacă noul şef al băncii centrale, deputata Jorgovanka Tabakovic, încearcă să risipească neîncrederea străinătăţii.

Deosebirea dintre Serbia şi Ungaria, ţară care în primăvara acestui an a emis o lege similară, este că Serbia vrea cu orice preţ în UE.

Criticile venite din partea FMI, de la care Belgradul încearcă să obţină o nouă finanţare, şi din partea Bruxelles-ului au determinat totuşi conducerea Serbiei să renunţe la amendamentul prin care băncii centrale i s-ar fi permis să cumpere titluri emise de guvern sau de o altă entitate publică pe piaţa secundară, finanţându-se astfel, indirect, sectorul public.