1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Polanski, un nou Dreyfuss?

La criza politică de la Bucureşti, după ieşirea PSD de la guvernare, presa occidentală n-a apucat să reacţioneze.

default

În schimb Neue Zuercher Zeitung semnalează controversele generate de eliberarea în masă, de către Universitatea particulară Spiru Haret, a unor titluri de doctori. Într-un amplu articol, intitulat „Savanţi pe bandă rulantă”, ziarul elveţian califică această practică drept una care discreditează învăţământul românesc.

Acelaşi ziar reia subiectul recurent al arestării în Elveţia, la cererea autorităţilor americane, a regizorului franco-polonez, Roman Polanski. Tema continuă să fie tratată în detaliu de toate marile ziare de pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic.

Dosarul genialului cineast de origine evreiască a luat în medii o amploare şi a avut în opinia publică occidentală efecte ce riscă să devină comparabile cu ale cazului Dreyfuss. Arestarea lui Polanski s-a produs într-un moment şi în condiţii cu totul dubioase.

Neue Zuercher Zeitung remarcă faptul că în bloguri şi în paginile de opinie ale cotidianelor americane se ciocnesc păreri şi comentarii diametral opuse, privind justeţea reţinerii şi pedepsirii lui Polanski pentru faptă de acum 3 decenii.

O faptă pentru care artistul, un supravieţuitor al Holocaustului, a plătit cu vârf şi îndesat, între altele printr-un exil tot atât de îndelungat ca vechimea delictului ce i se impută.

Conform ziarului elveţian, cazul Polanski a împărţit America în două tabere. Între pledoariile scrise în favoarea artistului în vârstă de 76 de ani se înscrie un articol din Los Angeles Times care menţionează că închisorile californiene sunt atât de pline, încât statul a fost obligat să pună în libertate 40.000 de mii de răufăcători. Că prin urmare nu se înţelege de ce-şi permite acelaşi stat risipirea banilor contribuabilor pentru urmărirea unui om care în ultimii 30 de ani a suferit personal şi profesional cu asupra de măsură.

La fel judecă situaţia şi Washington Post, care aminteşte de uciderea la Auschwitz a mamei lui Polanski, de refugierea copilului ei din ghetoul Cracoviei, aflat în bătaia urgiei naziste şi viaţa de refugiat pe care a trebuit s-o ducă de când se ştie. În aceste condiţii, mai citim în acelaşi comentariu, frica lui Polanski de arbitrariul autorităţilor judiciare ale statului californian e de înţeles.

Alţi experţi citaţi de NZZ amintesc de încălcarea legii, de către completul de judecată californian, în cursul abordării cazului şi de faptul că fata de 13 ani pe care ar fi violat-o Polanski în anii 70 ai secolului trecut nu mai era de mult, la acea dată, un copil nevinovat. Că dispunea, atunci, de experienţă în materie de viaţa sexuală şi de consum de droguri şi îi fusese predată lui Polanski de propria ei mamă, o actriţă cu ambiţii mari. În fine, că l-a iertat de mult pe prezumtivul ei violator.

De cealaltă parte a baricadei se înmulţesc însă şi vituperările vindicative ale celor care nu vor în ruptul capului să-l ierte şi revendică pedepsirea exemplară a cineastului între altele în numele egalităţii tuturor în faţa legii.

În fine, spaţii şi critici ample i se atribuie rolului controversat şi nu întru totul clarificat jucat de autorităţile elveţiene în această afacere, în condiţiile în care Berna e implicată într-un conflict cu SUA pe tema secretului bancar, iar Elveţia este acuzată că încearcă să obţină pe această cale favoruri din partea statului american.

La fel de intens se consumă cerneală pe marginea acestui caz şi în ziarele franceze şi poloneze. Unele din cele din urmă consideră că poziţia Washingtonului în această chestiune ar constitui, după abandonarea amplasării scutului antirachetă în Cehia şi Polonia, un indiciu suplimentar documentând despărţirea Americii de est-europeni.

Nu puţini editorialişti alocă în continuare spaţii ample consecinţelor alegerilor legislative germane, soldate cu victoria forţelor de centru-dreapta, precum şi raportului unei comisii instituite de UE care atribuie Georgiei bună parte din vina declanşării războiului ruso-georgian din august 2008.

La stânga spectrului politic german, bunăoară în Frankfurter Rundschau, comentatorii prevăd altercaţii şi ciocniri puternice între partenerii viitoarei coaliţii guvernamentale germane dintre conservatori şi liberali.

Unii comentatori conservatori, de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, de la Rheinische Post şi de la Flensburger Blatt îşi fac în schimb griji legate de soarta social-democraţiei şi avertizează împotriva alunecării spre stânga a SPD, care nu i-ar aduce prea multe voturi la următoarele alegeri.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident

Vă mai recomandăm