1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Pogrom asupra uzbecilor?

Zeci de mii de uzbeci s-au refugiat din Kârgâstan. Exodul celei mai importante minorităţi din fosta republică sovietică a început la finele săptămânii trecute. Vineri izbucnise un val de violenţe şi vărsări de sânge.

default

Stradă dintr-un cartier uzbek din Kârgâstan

Guvernul interimar de la Bişkek nu e în stare să pună capăt masacrului. Noii potentaţi kârghizi consideră că în spatele orgiei de violenţe s-ar afla debarcatul preşedinte Bakiev.

Situaţia din sudul Kârgâstanului a scăpat aproape complet de sub controlul guvernului central. În cele mai mari localităţi din zonă, Djalal-Abad şi Oş, bande de tineri înarmaţi cutreieră străzile, fără să le pese de interdicţia de circulaţie ori de mobilizarea generală. În răstimp, cartierele populate până acum în special de minoritarii uzbeci sunt mistuite de flăcările incendiilor.

E vorba de cele mai grave tulburări interetnice de foarte multă vreme.

Andrea Berg, o apărătoare a drepturilor omului provenind din Germania nu şi-a putut părăsi timp de trei zile hotelul din oraşul kârghiz Oş. Acoperită de fumul negru al clădirilor incendiate localitatea a devenit, relatează ea, scena unui război.

Potrivit ei, "împuşcăturile nu se mai terminau. În răstimp, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, Human Rights Watch, primea minut de minut noi relatări de groază din oraş", semnalând perpetuarea unui veritabil pogrom.

„Am primit mai cu seamă apeluri telefonice din cartierele uzbece în care mi se spunea că se trage asupra oamenilor, că agresorii violează femeile şi copiii. Că sunt împuşcaţi în spate chiar şi dacă se declară de acord să plece", a subliniat Berg.

Reprezentanţii minorităţii uzbece au cerut în repetate rânduri guvernului să creeze un coridor de securitate care să le permită oamenilor să ajungă în Uzbekistanul vecin. Militarii n-au vrut sau n-au putut să se execute.

La frontiere zeci de mii de oameni aşteaptă să poată trece graniţa. Ca atare, potrivit apărătorilor drepturilor omului, criza riscă să se transforme şi în rândul acestora într-o catastrofă umanitară. Fiindcă, deşi la adăpost de bandele înarmate, aceşti oameni trebuie hrăniţi şi trataţi medical. Se pune întrebarea cum s-ar putea da îngrijiri celor răniţi?

Şi rezervele alimentare ale oraşului Oş s-au diminuat considerabil. Spitalele sunt pline până la refuz. Stocurile de conserve de sânge, de medicamente şi bandaje necesare acordării primului ajutor miilor de răniţi s-au epuizat de mult. Deşi oficial s-a afirmat că ar fi fost ucişi 100 de persoane, numărul real al victimelor este net mai mare. Încă de ieri de la prânz uzbecii număraseră 520 de cadavre, a subliniat Andrea Berg. Un ziarist al AFP relua luni surse locale care cifrau doar victimele din Oş la o mie.

Rămâne de văzut cum va reacţiona Rusia la cererea guvernului interimar de a trimite trupe de pace în zonă. Iniţial, preşedintele rus Medvedev a declarat că vrea să discute chestiunea în cadrul CSI. Rusia a trimis doar o unitate de paraşutişti ca să apere o bază rusească.

Un lucru e clar. Potrivit Human Rights Watch, violenţele n-au izbucnit spontan ci au fost îndelung pregătite, bandele, ai căror membri nu provin în mare parte din zonă, fiind bine aprovizionate cu arme şi bani. Guvernul interimar consideră că de vină pentru actuala situaţie e preşedintele debarcat, Bakiev.

Kârgâstanul este un stat de-o importanţă strategică majoră atât pentru Rusia cât şi pentru SUA, care întreţin baze militare în fosta republică sovietică. Atât americanii, cât şi europenii s-au arătat extrem de alarmaţi de amploarea violenţelor.

Autor: Christina Nagel / Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz