1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Podul dintre două lumi

Istoria podului de pe râul Narva - în prezent un punct de trecere a frontierei bine păzit între Rusia şi Estonia.

default

Podul Narva

Marina Tadiuschevna trece graniţa destul de des. Femeia trăieşte pe teritoriul rus. Părinţii şi surorile locuiesc în Estonia.

"Ne despart numai câţiva kilometri, dar ca să trec graniţa îmi ia uneori şi patru ore. Câteodata am sta împreună la un ceai şi-am mai schimba câte o vorbă, dar nu se poate din cauza graniţei", spune Marina.

Pe vremea când Marina era copil, Narva (aflat pe partea estoniană a podului) şi Ivangorod (pe partea rusă) formau un singur oraş. Totul era mult mai uşor: nu exista graniţă, nu existau controale vamale, nu se cerea viză.

Născută în Estonia sovietică, femeia a părăsit pentru o vreme locurile natale. Când s-a întors, Estonia era un stat independent. Familia locuia în Narva, dar pentru că era cetăţean rus, Marina a fost nevoită să rămână în Ivangorod.

În ziua de azi este angajata unui muzeu în care sunt expuse fotografii şi picturi cu cele două părţi ale podului Narva. Uneori, cu gândul la trecut, Marina devine nostalgică:

"Când cele două oraşe au fost despărţite, pentru Ivangorod a fost o catastrofă. Nu mai aveam infrastructură. Am rămas fără nimic: fără reţea de distribuire a apei, fără instalaţii de epurare, canalizare."

Familia de pe celălalt mal

02.2010 DW-TV European Journal Narva Bridge

Precum marea parte a locuitorilor oraşului Narva, Nelly (sora Marinei) este de origine rusă. Cetăţenia estoniană pe care a primit-o este un motiv de bucurie. "În Uniunea Europeană, copiii mei au şanse mai bune", spune ea. Dar de Marina îi este dor mereu. Aşa că, ori de câte ori îi permite timpul, se duce la Hermannfeste - o veche cetate medievală din Narva. Din cetate se vede bine oraşul aflat peste pod.

"Pe malul celălalt se găseşte casa surorii mele. Se vede bine de aici. Uneori venim la cetate, îi telefonez Marinei şi îi spun să-şi îndrepte privirea încoace ca să-i fac cu mâna."

În cetate există şi un muzeu. Istoricul Merike Ivask le spune vizitatorilor istoria acestei construcţii medievale. Danezii au fost cei care au pus piatra de temelie, în secolul al XIII-lea. Apoi au venit Ordinul Cavalerilor Teutoni şi mai târziu suedezii. Vis-a-vis, ruşii au construit fortăreaţa Ivangorod.

"La ridicarea acestor cetăţi, cavalerii Ordinului şi ruşii s-au luat la întrecere. Cu cât zidurile unora erau mai înalte, cu atât mai semeţe le construiau cei de pe malul opus. Aşa se face că înălţimea turnului cetăţii Hermannfeste este de 71 de metri."

În prezent, aceste două construcţii medievale se numără printre cele mai interesante obiective turistice din regiune.

Istoria schimbătoare a Europei

02.2010 DW-RADIO/DW-WORLD.DE Europa-Magazine Brücken-Serie Narva-Bruecke

Pe malurile râului Narva, nemţii, ruşii şi suedezii luptau pentru putere şi influenţă. Mai târziu, pe vremea Uniunii Sovietice, podul a devenit o cale de legătură normală între două oraşe. Acum, acelaşi pod este graniţă. Şi multor oameni de aici le este greu să se împace cu situaţia aceasta.

Cel mai greu le este de când Narva a devenit graniţă exterioară a Uniunii Europene. În ultimii ani, pe partea estoniană, s-au înăsprit controalele. Vameşii caută droguri, ţigări de contrabandă, paşapoarte sau vize false.

"Îmi aduc aminte de o maşină din Rusia care a trecut prin punctul nostru de control şi în care vameşii au descoperit un loc în care erau ascunse ţigări. Ţigările valorau mai mult decât maşina însăşi." - povesteşte Jaanus Lumiste, de la poliţia de frontieră Narva.

De regulă, ruşii care trec graniţa vor să-şi viziteze rudele sau să iasă la cumpărături în ţara vecină. Estonienii ajung mai greu în Rusia pentru că au nevoie de viză, iar taxele pentru îndeplinirea formalităţilor sunt foarte mari.

"Înainte primeam viză fără să plătim, dar acum nu mai e aşa. Dacă cer viză pentru toţi membrii familiei mele, banii pe care trebuie să-i achit sunt cât salariul meu pe o lună, adică vreo 510 Euro", spune Nelly.

De-a lungul vremii, podul Narva a devenit o parte din istoria fiecărei familii care trăieşte în zonă: "Câte nu s-au întâmplat pe acest pod! Acolo ne-am întâlnit cu prietenii, acolo ne-am îndrăgostit prima oară..."

Autori: Alexandra von Nahmen/ Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident