1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Poate fi combătut traseismul politic?

Migraţia politică nu mai este un accident sau un fenomen politic depăşit şi nici nu este legată de un partid sau de altul, ci pare să fie mai curând un fapt de moravuri.

default

Purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Emil Radu Moldovan, a anunţat că, în noua sesiune legislativă, social-democraţii sunt interesaţi de reducerea numărului de parlamentari şi interzicerea traseismului politic. El a explicat că PSD propune o completare potrivit căreia cei care îşi părăsesc partidul să-şi piardă automat şi mandatul de parlamentar.

Dezbaterea constituţională legată de “mandatul imperativ” este bine cunoscută. Dar este mai interesant să remarcăm că interzicerea migraţiei politice a fost întotdeauna o preocupare exclusivă a opoziţiei. Cu ani în urmă, PNL şi PD condamnau cu multă asprime modul în care PSD racolase primari şi consilieri locali de la toate partidele. Societatea Academică din România a studiat fenomenul cu atenţie, dovedind cu date exacte că reprezentarea politică rezultată din alegerile din anul 2000 la nivelul consiliilor judeţene s-a schimbat dramatic prin simpla trecere de la un partid la altul, de regulă, la partidul de guvernământ, iar rapoartele CE privind reforma din România au semnalat la rândul lor acest fapt negativ.

Migraţia politică şi revirimentul moral

În perioada legislaturii 2000-2004 s-a înregistrat o migraţie importantă şi la nivelul Parlamentului, dar ea nu a fost la fel de masivă ca aceea desăvârşită în cursul anului 2009 şi începutul anului 2010. Dar chiar dacă rolurile s-au schimbat, migraţia s-a produs şi de data aceasta în beneficiul partidului guvernamental. Dacă în trecut, PSD reuşise să schimbe majorităţile în consiliile judeţene, în 2011 PDL a schimbat, prin racolarea de noi membri, chiar majoritatea parlamentară. Grupurile nou create de aşa numiţi independenţi au fost reunite ulterior într-un partid nou, UNPR, care, deşi are în parlament grupuri legal constituite, nu a participat niciodată la alegeri.

Migraţia politică nu mai este un accident sau un fenomen politic depăşit şi nici nu este legată de un partid sau de altul, ci pare să fie mai curând un fapt de moravuri. La fel ca şi mita electorală, migraţia politică pare dictată de reflexele cele mai intime ale politicii româneşti. Ar fi greu de aceea să combaţi acest fenomen printr-o simplă lege, oricât de regretabil pare faptul acesta. Când intelectualii intraţi în politică, cei care până mai ieri se exersau în critica moravurilor politice, recurg la aceleaşi “caragialeşti” procedee, revirimentul moral pare foarte departe.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz