1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

PNL cere retragerea trupelor din Irak

Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu a declarat astazi, după o reuniune de partid, că l-a delegat pe ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, el însuşi membru al PNL, să ceară în cadrul CSAŢ retragerea trupelor româneşti din Irak şi Afghanistan. Declaraţia a surprins pe toată lumea la Bucureşti întrucît politica externă a fost pînă acum ferită de obişnuitele dispute din cadrul coaliţiei aflate la putere.

Călin Popescu-Tăriceanu

Călin Popescu-Tăriceanu

Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu a declarat astazi, după o reuniune de partid, că l-a delegat pe ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, el însuşi membru al PNL, să ceară în cadrul CSAŢ retragerea trupelor româneşti din Irak şi Afghanistan. Declaraţia a surprins pe toată lumea la Bucureşti întrucît politica externă a fost pînă acum ferită de obişnuitele dispute din cadrul coaliţiei aflate la putere.

În context european, declaraţia primului ministru nu este deloc surprinzătoare. Dimpotrivă, ea pare să fie o declaraţie aşteptată de vreme ce în mediile europene colaborarea militară strînsă dintre România şi SUA este privită ca o formă de ignorare a priorităţilor europene, ca un accent uşor deplasat. Călin Popescu Tăriceanu a explicat de altfel că în viziunea sa România va continua să-şi asume obligaţiile în misiunile militare care sunt desfăşurate ca urmare a unei decizii a NATO, a ONU sau a Uniunii Europene: "Celelalte participări militare pe diverse teatre de operaţiuni, care nu sunt decise ca urmare a hotărârilor unor astfel de foruri, NATO, ONU, UE, le vom încheia", a mai spus el.

Cel puţin la prima vedere ceea ce s-a întîmplat este un atac frontal îndreptat împotriva preşedintelui Traian Băsescu, care s-a manifestat ca un aliat apropiat al SUA. Mai mult, preşedintele României, spre nemulţumirea Germaniei şi Franţei, a minimalizat politica europeană de securitate, considerînd că ea nu poate fi suficientă pentru România. Prezenţa trupelor româneşti în Irak - Afghanistanul este un capitol care pretinde o abordare separată - este un element esenţial al politicii de securitate a României, în ciuda numărului foarte mic al militarilor mobilizaţi. Or, declaraţia primului ministru pune în discuţie chiar temeiurile politicii româneşti de securitate şi care a fost iniţiată cu ani în urmă de admnistraşia Constantinescu fiind confirmată deplin în ultimul mandat al lui Ion Iliescu. Graţie acestei continuităţi, politica externă nici nu a fost pînă acum subiectul unor dispute şi polemici politice, asupra ei existînd un consens solid şi un pact politic de neatins. Or, şeful grupării liberale rupe acest pact, ceea ce este un eveniment dramatic în politica românească. Se pare că primul ministru în lupta sa pentru supravieţuire politică caută să-şi creeze o legitimitate europeană, aşa zicînd, împotriva unui preşedinte pro-amerrican.

De altfel primele reacţii au reflectat şocul acestei propuneri. Şeful opoziţiei, social-democratul Mircea Geoană, a declarat că “O temă de politică externă cum este prezenţa trupelor româneşti în Irak nu poate fi obiectul jocului politic dintre două palate, indiferent care ar fi acelea. Aici, a mai spus el, nu sunt ambiţiile politicianiste ale unuia sau altuia, ci e în joc credibilitatea României ca stat membru NATO. Geoană a fost ani buni ambasador la Washington şi ministru de externe al României în perioada constituirii coaliţiei anti –Saddam.

Interesant a fost că deşi PSD a cerut în ultimul an reconsiderarea prezenţei româneşti în Irak, de data aceasta a reacţionat mai curînd negativ întrucît PNL atacă un consens politic major care a permis României în ultimii 10 ani să depăşească starea de izolare dramatică în care se găsea.

  • Data 29.06.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2zC
  • Data 29.06.2006
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2zC