Plopi modificaţi genetic | Tineri voluntari germani în sud-estul Europei | DW | 29.03.2006
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Plopi modificaţi genetic

În Germania, modificarea genetică a plantelor nu este văzută cu ochi buni. Există, însă, şi excepţii. De exemplu, în domeniul silviculturii.

Culturi de plopi şi trestie

Culturi de plopi şi trestie

Proiecte recente din cercetarea forestieră arată că unele modificări genetice nu dăunează nicidecum mediului înconjurător; mai mult, în unele cazuri, acesta are de profitat. Studiile cele mai avansate în vederea unor utilizări practice au ca obiect plopul, al cărui genom a fost în întregime descifrat. După cum explică Thomas Teichmann de la Institutul de Botanică forestieră al Universităţii din Göttingen, cu ajutorul unor agrobacterii în acest arbore pot fi introduse cu uşurinţă gene străine. Plopii ating în numai 5 ani mărimea la care să poată fi valorificaţi, înfloresc însă abia după 6 până la 10 ani. În felul acesta plantaţiile cu plopi pot fi tăiate, înainte să existe riscul propagării genelor în mediul înconjurător prin împrăştierea polenului.

Un domeniu de aplicare pentru plopii modificaţi genetic îl constituie fabricarea hârtiei. De regulă, hârtia este produsă din lemn de conifere. Având fibră lungă, aceşti arbori îndeplinesc condiţia pentru obţinerea unei hârtii de bună calitate. Pe de altă parte, însă, lemnul de conifere are un conţinut mare de lignină, substanţă ce poate fi îndepărtată doar cu chimicale foarte poluante. Plopul are fibre mai scurte, dar lignina pe care o conţine poate fi îndepărtată mult mai uşor. Dacă prin manipulare genetică plopul dobândeşte însuşirea de a avea o fibră mai lungă, hârtia obţinută va fi de aceeaşi calitate, în schimb procesul de fabricaţie este nepoluant.

În Germania au fost autorizate până acum două plantaţii experimentale de plopi modificaţi genetic. Un proiect desfăşurat lângă Hamburg tocmai a fost încheiat cu succes. În cadrul acestuia, Matthias Fladung de la Staţia federală de cercetări silvicole şi economia lemnului din Grosshansdorf a studiat timp de câţiva ani posibilitatea ca genele străine să treacă din plopi, de exemplu, în ciupercile cu care arborii trăiesc în simbioză. Rezultatul proiectului: un astfel de proces nu a avut loc.

În cel de-al doilea experiment, echipa specialistului în fiziologia pomilor Heinz Rennenberg de la Universitatea din Freiburg a cercetat modalitatea prin care plopii modificaţi genetic degradează metalele grele, cum ar fi cupru şi cadmiu, din solurile extrem de poluate. Arborii au fost plantaţi într-o regiune din sudul Landului Saxonia-Anhalt, unde a existat o exploatare de cupru. Gena străină introdusă în plopi are drept efect faptul că celulele vegetale produc mai mult glutathion. Datorită acestuia, ele pot prelua metalele grele din sol, pe care le înmagazinează în cavităţile celulelor în forma unor compuşi proteici stabili. Rădăcinile cu ramificaţii întinse ale plopilor sunt adecvate acestei preluări. Nu mai este nevoie ca solurile poluate să fie excavate, transportate şi depuse în halde, unde să fie operată extragerea metalelor grele. Este de ajuns să fie plantaţi plopi modificaţi genetic pentru aproximativ 25 de ani, iar lemnul să fie ars în staţii speciale. Atunci trebuie eliminată numai cenuşa.

  • Data 29.03.2006
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2nB
  • Data 29.03.2006
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2nB