1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

PLDM-PL-PDM încep să scrie acordul de coaliție

Liderii partidelor pro-europene de la Chișinău au anunțat începerea întocmirii acordului de coaliție. Despre negocierile care s-au purtat nu se știe aproape nimic, deoarece acestea s-au desfășurat total netransparent.

Va reveni Vlad Filat în fruntea guvernului de la Chișinău?

Va reveni Vlad Filat în fruntea guvernului de la Chișinău?

Cert este că una din condițiile liberalului Mihai Ghimpu a fost acceptată – negocierile pentru formarea coaliției au fost pornite de la zero, nu prin cooptarea PL în alianța minoritară PLDM-PD care a eșuat prin demisia guvernului Gaburici și asupra continuității căreia insistau inițial PLDM și PDM.

Vor să partajeze politic funcția de șef al statului

Din puținele informații care au ajuns la presă reiese că liderii politici au discutat mai mult despre alegerea viitorului șef al statului (în primăvara anului 2016) decât despre funcția de premier și învestirea noului guvern. Marți seară, liderii PLDM, PDM și PL vor discuta despre modalitatea de alegere a viitorului șef al statului și, posibil, chiar despre candidatura acestuia.

Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, cea mai bună soluție ar fi amendarea Constituției prin referendum, astfel ca șeful statului să fie ales în continuare de Parlament, dar nu cu 61 de voturi, ci cu majoritate simplă – 51 de voturi (din totalul de 101). Asta în timp ce socialiștii au lansat o inițiativă prin care propun amendarea Legii Supreme în Parlament, în sensul revenirii la alegerea șefului statului de către cetățeni.

De fapt, în formula văzută de PLDM-PL-PDM, căi de soluționare a problemei privind alegerea următorului președinte al Republicii Moldova sunt foarte puține. Dacă anterior se discuta despre posibilitatea adoptării unei constituții noi, pentru a înlătura această, dar și mai multe alte divergențe care antagonizează societatea și generează blocaje la nivel politic, acum, din lipsă de timp, rămân valide trei opțiuni: modificarea Constituției în Parlament (lucru puțin probabil în actuala configurație politică, deoarece nu ar exista suficiente voturi); modificarea Constituției prin referendum (soluție reală, dar care, din cauza votului de protest al populației dezamăgite, ar putea înregistra un rezultat modest); menținerea formulei actuale (de învestire a șefului statului cu 61 de voturi ale deputaților) și declanșarea controversatei proceduri de identificare a „voturilor de aur” în rândul opoziției pro-ruse. Dacă liderii celor trei partide vor decide marți în privința uneia din aceste modalități de alegere a viitorului șef al statului, în zilele următoare vor mai avea loc câteva runde de negocieri doar cu participarea grupurilor de lucru care vor elabora acordul de creare a coaliției.

Filat revine la Guvern?

Din declarațiile vicepreședintelui PLDM, Vadim Pistrinciuc, reiese că funcția de prim-ministru îi va fi partajată PLDM: „PLDM are foarte multe candidaturi bune care ar putea face față acestei crize, persoane care au demonstrat că pot soluționa situații complicate, însă decizia finală o va lua partidul”, a spus Pistrinciuc. El nu a pronunțat nici un nume de potențial prim-ministru, dar presa de la Chișinău scrie că liderul PLDM, Vlad Filat (demis anterior prin moțiune de cenzură din funcția de premier pentru suspiciuni de corupție), ar depune eforturi pentru a obține încuviințarea partenerilor europeni ai Moldovei în vederea revenirii în funcția de prim-ministru. Referindu-se la acest subiect, Vlad Filat și-a rugat „partenerii implicați în procesul de negocieri” pentru formarea noii alianțe să nu comenteze zvonurile precum că ar pretinde din nou la funcția de prim-ministru: „Atât de multe speculații sunt în Republica Moldova, încât cred că ar fi foarte incorect atât din partea mea și aș ruga și pe ceilalți care participă în acest proces, să nu le comenteze”, a menționat Vlad Filat. El a mai spus că „s-a convenit şi asupra schimbării structurii Guvernului, care va avea loc în contextul reformei administraţiei publice centrale, şi în privinţa reformei administrativ-teritoriale. Aceste reforme ar presupune și redimensionarea instituțiilor sub control parlamentar. Nu s-a discutat despre partajarea funcţiilor şi nici despre candidatul pentru funcţia de premier. La aceste negocieri am pornit de la zero, construim o coaliţie nouă, iar până la sfârşitul lunii vom desemna un guvern”, a menționat liderul PLDM.

Ghimpu președinte în 2016?

Așa cum arată la această etapă tabloul politic imaginar din vârful piramidei puterii de la Chișinău, în cazul în care se va reuși crearea unei coaliții PLDM-PL-PDM, Partidului Democrat i-ar reveni funcția de președinte al Parlamentului (dar rămâne la discreția finanțatorului acestui partid, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, să decidă dacă în funcție rămâne finul său Andrian Candu sau revine liderul PDM, Marian Lupu), liderul PLDM, Vlad Filat (sau un alt exponent al acestui partid) ar urma să preia funcția de prim-ministru, iar Partidului Liberal (cel mai probabil lui Mihai Ghimpu) ar urma să-i revină funcția de viitor șef al statului. Mai înainte, liderii PLDM și PDM se pronunțau categoric împotriva partajării politice a funcției de șef al statului. Nu este clar, deocamdată, în ce mod vor fi cooptați în viitoarea coaliție pro-europeană deputații Iurie Leancă și Eugen Carpov, desprinși de PLDM după ce acest partid a acceptat să facă parte, împreună cu PDM, din alianța minoritară sprijinită tacit de comuniști.

Procurorul general, demis?

Vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a spus că „dialogul cu PLDM și PDM a luat o turnură pozitivă” și că „sunt valabile condiţiile puse anterior de PL, iar acum PL are mai multe condiţii menite să însănătoşească situaţia din Republica Moldova”. Anterior, PL a insistat asupra demiterii actualului procuror general și invitarea unui procuror din exterior, precum și asupra depolitizării justiției. Corupția a crescut în Republica Moldova în ultimii ani, iar din această cauză este nevoie de un procuror european în fruntea Procuraturii Generale, a declarat luni, președintele PL Mihai Ghimpu, după negocierile cu liderii PLDM și PDM. „Nu numai procurorul trebuie să-și dea demisia. Toți cei care au lucrat în funcții trebuie să plece. Avem, în afara Guvernului și Parlamentului, multe instituții din cauza cărora situația a degradat. Corupția la noi a crescut în acești ani, când trebuia să fie invers, deoarece avem sprijin politic din partea Occidentului. Oamenii nu așteaptă dezvoltarea corupției, ci a economiei”, a menționat liderul PL.

Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghilețchi a confirmat că negociatorii care discută crearea noii alianţe pro-europene examinează inclusiv posibilitatea schimbării conducătorilor unor instituţii publice și a spus că este posibil să fie schimbat şi procurorul general, Corneliu Gurin. De asemenea, Ghilețchi a tălmăcit declarația lui Vlad Filat despre „redimensionarea instituțiilor sub control parlamentar”: „Cred că va fi nevoie și de un control parlamentar mult mai riguros asupra unor instituții, pentru că lecțiile pe care le-am învățat nu ne permit să lăsăm ca lucrurile să meargă de la sine. Se va negocia și un mecanism de intervenție în anumite situații”, a menționat Valeriu Ghileţchi.

Deși pledează pentru o guvernare „în format restrâns” (PLDM-PL-PDM), deputatul PLDM crede că există probleme care ar putea fi rezolvate inclusiv dacă s-ar discuta în format lărgit, „iar una din aceste probleme este alegerea preşedintelui ţării”. El s-a referit astfel la oferta comuniștilor de a atrage la guvernare toate partidele din actualul Parlament – „ofertă prea șugubață”, au reacționat unii lideri politici. „Imaginați-vă 22 de fotbaliști să îmbrace tricouri la fel - să nu se ştie cine cu cine joacă, cine în poarta cui bate. Cine va purta responsabilitatea?”, a reacționat Ghilețchi.

Scepticism și frică de protocoale secrete

Analistul politic Igor Boțan este sceptic în privința calității actului de guvernare care va fi asigurat de noua coaliție. El crede că și de această dată „se negociază așa cum s-a mai negociat” – cu protocoale secrete prin care s-au repartizat inclusiv funcțiile în structurile judiciare, „cu dorinţa de a rezolva interesele de grup”. „Dacă nu exista protocolul secret prin care au fost partajate politic instituțiile de drept, credeți-mă, astăzi nu exista furtul miliardului (de dolari – n.n.), iar țara nu se afla acum pe margine de prăpastie”, susține Boțan. Potrivit lui, în 2009, un grup de experţi germani a venit la Chişinău ca să ajute partidele parlamentare să creeze o coaliţie de guvernământ, dar acestora li s-a dat de înţeles că experienţa lor nu este dorită aici: „În Republica Moldova s-a decis că e mai bine să se facă negocieri tenebre, deşi politicienii au declarat că negocierile vor fi deschise şi transparente”, a spus analistul.

În opinia lui, până când nu va fi abordată problema depolitizării instituțiilor-cheie în stat, Republica Moldova nu are șanse să iasă din acest cerc vicios: „Încrederea a fost distrusă. Pot să fac un efort şi să spun că mai răbdăm, dar vedem ce se întâmplă, tinerii îşi fac bagajele sau caută alte soluţii cum ar fi anihilarea statului Republica Moldova şi unirea cu România. Și e dreptul lor! Aşteptările mele sunt negative referitor la viitoarea alianţă. Lupul părul îşi schimbă, dar năravul ba, mai ales că „un lup” este chiar acolo”, a conchis analistul Igor Boțan.