1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

PLDM și PDM și-au împărțit funcțiile. PL a rămas pe dinafară

Acordul pentru constituirea Alianței Politice pentru o Moldovă Europeană (APME) (alianță minoritară) dintre Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Partidul Democrat (PDM) a fost făcut public.

Potrivit documentului, funcția de premier îi va reveni PLDM după ce exponentul PDM (Andrian Candu) a ocupat deja fotoliul de președinte al Parlamentului. Tot PLDM va mai deține și o funcție de vicepremier, care, tradițional, îi revine ministrului de Externe. Și PDM i-au fost partajate două funcții de vicepremier – una va fi deținută de ministrul Economiei, iar cealaltă de ministrul Reintegrării, fotoliu pe care până acum îl ocupa un reprezentant al PLDM.

În Acordul de alianță scrie că „Funcția de președinte al Republicii Moldova nu este partajabilă politic. În vederea neadmiterii blocajelor și crizelor politice aferente unei posibile nealegeri a șefului statului, părțile vor constitui, în termen de 30 de zile după crearea Alianței, o comisie de experți cu participarea reprezentanților delegați de partenerii europeni de dezvoltare care să elaboreze recomandări și soluții în vederea alegerii noului președinte al Republicii Moldova la expirarea mandatului președintelui actual”.

În ceea ce privește reforma Procuraturii, aceasta constituie o „prioritate imediată” pentru APME care promite că va solicita ajutorul unei misiuni UE în domeniul justiției. Mai mult, cele două partide se angajează „să pună în practică” și „să respecte” etapele de implementare a Agendei de asociere și a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, să combată corupția, inclusiv prin depolitizarea instituțiilor de drept etc.

Liderul PDM face pe „Nostradamus”

Puțini analiștii politici de la Chișinău cred, însă, în aceste promisiuni mai ales după ce liderul PDM, Marian Lupu, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moldova nu ar trebui să depună o cerere de aderare la UE (așa cum au promis în 2014 premierul Iurie Leancă și ministrul de Externe, Natalia Gherman), deoarece aceasta va fi oricum respinsă: „Oamenii din Moldova s-au cam săturat de profeții și de tot felul de declarații foarte tari sub aspect PR, dar foarte departe de a fi realiste, precum că într-un an-doi noi, iaca-iaca intrăm în componența UE. Un lucru fals!”, a spus Lupu.

În trecut, în septembrie 2012 (pe când era prim-ministru), după o întâlnire la Yalta cu premierul rus Dmitri Medvedev, liderul PLDM Vlad Filat a cedat presiunilor Moscovei și a cerut UE amânarea implementării Pachetului energetic III pentru Moldova cu patru ani. Documentul prevede separarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi de tranzit a gazelor. UE a acceptat amânarea implementării proiectului până în 2020.

Graham Watson: „Leancă și PL au fost marginalizați de interesele mari de afaceri"

Preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din Europa, Graham Watson, care anterior a încurajat Chișinăul să se „debaraseze de trecutul comunist și să se miște înainte”, a criticat pe o rețea de socializare excluderea de către PLDM și PDM a PL din formula de coaliție și acceptarea unei coaliții minoritare susținute de comuniști: „Premierul Iurie Leancă (prim-vicepreședinte PLDM - n.n.) și Partidul Liberal au fost marginalizați de interesele mari de afaceri, care preferă o înțelegere cu comuniștii", a scris Graham Watson pe o rețea de socializare.

„PLDM și PD au acceptat acordul pe care cele trei partide (PLDM, PDM și PL) l-au discutat și acceptat în fata reprezentanților partenerilor europeni (PPE, ALDE și PES) veniți la Chișinău. Ulterior, au început să apară nuanțele și "notele de subsol". Acestea țin în principal de un element care e hârtia de turnesol, respectiv procuror general din UE și o misiune europeană pentru reformarea justiției în Republica Moldova. Acesta a fost testul european pe care nu toți l-au trecut. PD și PLDM nu au cedat, nu își pot asuma o asemenea cerință, pe care, cu jumătate de gura, au acceptat-o în fața europenilor, dar pe care nu îndrăznesc să o ducă la îndeplinire. În pofida asigurărilor din campania electorală, s-au aliat cu comuniștii. Miza cu siguranță este una care ține de 'scheletele din dulap' pe care aceste două partide le au, în sensul că ele au fost la guvernare în vremea în care s-a vândut Banca de Economii (despre care Ambasadorul Germaniei la Chișinău spunea că nemții ar fi ieșit în stradă dacă se întâmpla așa ceva în Germania!), când s-a vândut aeroportul… Cerințele europenilor au transmis un mesaj clar: lupta împotriva corupției în Republica Moldova devine un alt fel de "criteriu politic" în parcursul european al Chișinăului”, susține directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu.

Posibilă stratagemă de excludere din schemă a lui Iurie Leancă

Nu este clar deocamdată cum va proceda Iurie Leancă. După discuții aprinse la partid, PLDM a anunțat că îl va propune pe acesta la funcția de prim-ministru. Comuniștii, însă, nu-l agreează. Unii analiști cred că înaintarea lui Iurie Leancă la funcția de prim-ministru în condițiile în care comuniștii nu-l acceptă, iar liberalii au anunțat deja că nu-l vor vota, este o încercare a liderului PLDM, Vlad Filat, „de a se debarasa de Leancă”. Se are în vedere eșuarea învestirii guvernului. În ultima vreme, divergențele dintre cei doi au devenit prea evidente, mai ales după ce premierul Leancă a solicitat o anchetă internațională în dosarul acaparării Băncii de Economii (afacere în care, potrivit presei, ar fi implicat Vlad Filat). Deși anunțase anterior că ancheta internațională urmează să înceapă „în două săptămâni”, la expirarea acestora, Leancă nu a mai oferit nici un comentariu la această temă, iar ancheta și așa nu a început. Potrivit presei de la Chișinău, în PLDM ar exista un așa-numit „grup Leancă” din care ar face parte între 5 și 8 deputați.

Marți, 27 ianuarie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va întâlni cu grupurile parlamentare, cu excepția opoziției socialiste, pentru consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.

PL ține încă „poarta” deschisă

PL a anunțat că ar fi votat un eventual guvern „Leancă-II” dacă ar fi făcut parte din coaliţia de guvernare. În condițiile unei coaliții minoritare (PLDM-PDM susținută de comuniști) PL nu va vota: „Despre votare nici nu poate fi vorba, pentru că un guvern îl votezi când eşti la guvernare, iar noi am fost excluşi de la guvernare”, a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu. Totodată, el a exprimat disponibilitatea formaţiunii sale de a reveni la discuţii cu PLDM şi PDM, în cazul în care cele două formaţiuni ar renunţa la acordul pe care l-au semnat deja și dacă ar fi respectate condiţiile şi propunerile de compromis la care s-a ajuns în prezenţa emisarilor europeni: 1. ca cele trei partide să formeze o comisie care va propunere, în termen de trei luni, o soluție privind alegerea preşedintelui Republicii Moldova; 2. PLDM să propună candidatul la funcţia de prim-ministru; PDM să propună candidatul la funcţia de preşedinte al Parlamentului, iar PL-ului să-i revină ministerele pe care le-a deţinut înainte de destrămarea alianţei de guvernământ, în mai 2013; 3. ca procurorul general să fie o persoana apolitică, desemnată în consultare cu Comisia Europeană.