1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Planul Iuşcenko

Legislativul de la Chişinău a examinat planul ucrainean de soluţionare a diferendului transnistrean, fără, însă, a-l aproba sau a-l respinge definitiv. Deputaţii moldoveni au subliniat că unele dintre propunerile Kievului ar putea fi acceptate, dar au precizat că planul conţine şi prevederi periculoase care ar putea conduce ulterior la sacrificarea întregii Basarabii de dragul regiunii transnistrene. Totuşi, în cadrul şedinţei de ieri, Parlamentul moldovean a emis o Hotărâre care se aseamănă mai mult cu o sentinţă la adresa Federaţiei Ruse.

default

Legislatorii moldoveni s-au arătat alarmaţi de faptul că „planul Iuşcenko” nu face în nici un fel referire la eliminarea prezenţei militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi nu oferă soluţii menite să conducă la democratizarea şi decriminalizarea regiunii transnistrene. Cel mai mult, însă, deputaţii moldoveni s-au arătat deranjaţi de faptul că planul ucrainean ignoră solicitarea Chişinăului privind instituirea unui control vamal comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Deputatul creştin-democrat Gheorghe Susarenco:

„Diferendul transnistrean trebuie rezolvat cu respectarea neabătută şi indiscutabilă a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, aceasta fiind singura modalitate legală şi conformă cu interesele ţării. Este mai mult decât important ca toţi partenerii noştri externi să ţină cont de faptul că Republica Moldova este un stat capabil să se autoguverneze. Ca ţară care aspiră la integrarea în structurile europene, Republica Moldova nu poate accepta ideea, fără precedent în Europa, ca unor state străine sau organisme internaţionale, indiferent care ar fi acestea, să le revină dreptul de a garanta funcţionarea sistemului politic intern al ţării noastre. Din păcate, această tendinţă se desprinde din iniţiativa recentă a Ucrainei. Atunci când abordăm chestiunea transnistreană, avem datoria să manifestăm voinţă politică şi clarviziune, astfel încât să nu admite sacrificarea întregului de dragul unei părţi”.

Nu doar opoziţia şi-a exprimat rezervele faţă de planul ucrainean de soluţionare a diferendului transnistrean. Preşedintele parlamentului Marian Lupu:

„Parlamentul Republicii Moldova constată de asemenea, că unele aspecte ale planului propus pot leza suveranitatea Republicii Moldova şi ridică semne de întrebare asupra eficienţei unor elemente ale sale. Printre acestea se numără ideea participării zonei transnistrene la promovarea politicii externe a Republicii Moldova, precum şi cea de a crea un aşa-zis Comitet de Conciliere”.

Totuşi, majoritatea liderilor politici de la Chişinău privesc cu speranţă planul propus de Victor Iuşcenko, în special datorită atragerii SUA şi a UE în procesul de negocieri. Preşedintele Voronin susţine că acum este de datoria comunităţii internaţionale să se implice activ în demilitarizarea Transnistriei Vladimir Voronin:

„Republica Moldova este un stat democratic, neutru, contemporan, care nu are nevoie de nici un fel de garanţii militare şi nici de prezenţa militară a cuiva”

În legătură cu proiectul de document propus de Preşedinţia ucraineană, Parlamentul de la Chişinău a adoptat ieri o declaraţie şi două apeluri, în care, pe de o parte, salută interesul Ucrainei pentru soluţionarea diferendului transnistrean, dar, pe de altă parte, solicită SUA, UE, României, Rusiei, Ucrainei şi OSCE să se implice activ în procesul de democratizare a regiunii transnistrene. Legislatorii moldoveni atrag atenţia asupra faptului că alegeri libere în regiunea transnistreană, aşa cum prevede „planul Iuşcenko”, pot avea loc numai după lichidarea aşa-numitului minister al securităţii de la Tiraspol şi după eliberarea celor doi deţinuţi politici care continuă să zacă în puşcăriile separatiste. În plus, deputaţii moldoveni au propus ca alegerile în zona transnistreană să se desfăşoare sub egida exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, iar dreptul de participare la vot să-l aibă doar cei care deţin cetăţenia Republicii Moldova.

Cel de-al doilea Apel adresat comunităţii internaţionale de către Legislativul de la Chişinău stabileşte că ultimul termen de retragere de către Rusia a armamentului şi a trupelor din regiunea transnistreană expiră la 31 decembrie 2005, iar a pacificatorilor ruşi – la 31 decembrie 2006. Mai mult decât atât, prin Hotărârea de ieri a Parlamentului, Chişinău a denunţat Acordul moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992 în partea care se referă la prezenţa trupelor ruse de pacificare pe teritoriul Republicii Moldova. Pacificatorii ruşi, urmează să fie înlocuiţi, conform aceleiaşi Hotărâri, cu observatori militari şi civili mandataţi de OSCE. Numai după aceasta, Chişinăul anunţă că va fi dispus să ratifice Tratatul cu privire la forţele armate convenţionale în Europa.

Întrebat ce se va întâmpla dacă administraţia separatistă de la Tiraspol va ignora apelurile Chişinăului, vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, a răspuns că după vizita întreprinsă săptămâna aceasta de Vladimir Voronin la Bruxelles şi Strasbourg, părerea liderilor transnistreni nu mai contează.

  • Data 13.06.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1W3
  • Data 13.06.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1W3