1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Planul Ahtisaari: independenţă pentru Kosovo, dar nu şi pe hârtie

Sub coordonarea mediatorului ONU şi fost preşedinte finlandez, Marti Ahtisaari, reprezentanţii de la Belgrad şi Priştina au discutat probleme precum protecţia minorităţilor, dezvoltarea economică, descentralizarea şi întoarcerea refugiaţilor.

Marti Ahtisaari, la Belgrad

Marti Ahtisaari, la Belgrad

Negocierile s-au împotmolit însă în toamna anului trecut. Ieri, Marti Ahtisaari a prezentat la Belgrad şi Priştina proiectul său privind statutul provinciei Kosovo.

Conform propunerilor lui Ahtisaari, Kosovo ar urma să aibă propria constituţie, propriul steag şi propriul imn naţional. Limbile oficiale ar trebui să fie albaneza şi sârba. O puternică protecţie a minorităţii sârbe ar trebui să existe în justiţie, poliţie, educaţie şi legislativ.

Uniunea Europeană ar trebui să verifice, într-o primă fază de tranziţie, dacă aceste drepturi sunt respectate. Autoritatea Reprezentantului Uniunii în Kosovo, la fel ca şi în cazul Înaltului Reprezentant din Bosnia-Herţegovina, va fi diminuată. Acesta va păstra însă dreptul de a revoca mandatul unui lider ales sau de a bloca o lege, atunci când convieţuirea multietnică ar putea avea de suferit în urma acestora.

Preşedintele kosovar, Fatmir Sejdiu, speră că statutul Kosovo va fi stabilit chiar în această lună:

”Pentru noi este foarte important ca acest proces să fie finalizat rapid. Ne aşteptăm să încheiem luna aceasta toate pregările şi discuţiile cu mediatorul Ahtisaari. Sperăm să obţinem avizul comunităţii internaţionale pentru etapele acestui proiect, pe care să le putem pune apoi în aplicare. Pentru binele cetăţenilor săi, este important ca provincia Kosovo să meargă mai departe pe propriul său drum.”

În timp ce Sejdiu nu abordează direct problema suveranităţii, opinia publică din Serbia şi Albania discută dacă regiunea va putea ulterior să devină un stat independent sau va rămâne parte a Serbiei. Poziţiile la Priştina şi Belgrad în această chestiune sunt diametral opuse.

Albanezii din Kosovo argumentează că provincia era o parte din fostul stat federal, în vechea Iugoslavie şi avea aceleaşi drepturi la nivel federal cu celelalte state care s-au desprins la începutul anilor 90 din Iugoslavia. Prin aceasta, spun ei, şi Kosovo are aceleaşi drepturi la independenţă ca şi celelalte foste republici iugoslave. Guvernul sârb are o poziţie opusă şi susţine că provincia Kosovo este parte integrantă a Serbiei.

La această problemă nici Ahtisaari nu a dat un răspuns clar în propunerile sale. Rezoluţia ONU 1244, care reglementează actualul status quo, spune că Kosovo este o parte a Iugoslaviei. Rezoluţia creează cadrul pentru actuala prezenţă internaţională militară şi civilă din Kosovo şi nu se referă în niciun fel la Serbia. După despărţirea Muntenegrului de Serbia nu mai există însă Iugoslavia.

Chiar dacă planul lui Ahtisaari nu postulează explicit independenţa Kosovo, preşedintele sârb, Boris Tadici, a respins proiectul, imediat după întâlnirea de ieri cu Ahtisaari, calificându-l drept inacceptabil. Tadici susţine că proiectul modifică frontierele de stat ale Serbiei. Este discutabil însă dacă o asemenea respingere poate împiedica o soluţie pozitivă dată de Consiliul de Securitate.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei germane a Uniunii Europene, Martin Jäger, precizează că, în pofida negocierile de durată privind formarea noului guvern sârb, definirea noului statut al Kosovo nu va mai dura mult.

Consiliul de Securitate al ONU s-ar putea să nici nu decidă în privinţa independenţei provinciei, după ce Rusia şi China au ameninţat că vor folosi dreptul de veto dacă termenul independenţă va apărea în vreo rezoluţie privind Kosovo. S-ar putea să se lase la latitudinea fiecărui stat să recunoască sau nu independenţa Kosovo.

Rămâne deschisă şi chestiunea dacă viitorul Înalt reprezentant al Uniunii în Kosovo va putea să-i împiedice pe parlamentarii kosovari să declare unilateral independenţa provinciei. Înainte ca Ahtisaari să-şi prezinte proiectul Consiliului de Securitate, între 13 şi 22 februarie vor avea loc noi runde de discuţii cu responsabilii de la Priştina şi Belgrad, în care aceştia vor putea veni, încă o dată, cu propunerile lor pentru un compromis.

  • Data 03.02.2007
  • Autoare/Autor Fabian Schmidt / Ovidiu Suciu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Fd
  • Data 03.02.2007
  • Autoare/Autor Fabian Schmidt / Ovidiu Suciu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Fd