1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Plan dur de menţinere a Moldovei în sfera de influenţă a Rusiei

Alegerea unui preşedinte pro-european la Chişinău şi manifestaţiile unioniste tot mai îndrăzneţe ale unor formaţiuni politice deranjează în mod vizibil Federaţia Rusă.

Ca să se asigure că va reuşi să menţină Republica Moldova în sfera sa de influenţă, Kremlinul l-a delegat pe fostul său ambasador la NATO, Dmitri Rogozin, în funcţia de „reprezentant special al preşedintelui rus în Transnistria.

Mai mult, unul din autorii Codului vamal al Uniunii Euro-Asiatice, Yurii Kojankov, a declarat la Yalta, în cadrul unui seminar organizat de Institutul CSI de la Moscova, că „în perspectivă, Transnistria ar putea deveni membru al Uniunii Euro-Asiatice” – structură creată de Moscova, în baza căreia, potrivit analiştilor politici, noul preşedinte rus Vladimir Putin intenţionează să refacă Uniunea Sovietică.

Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat că „doar integrarea Moldovei şi Transnistriei în Uniunea Euro-Asiatică ar putea soluţiona conflictul îngheţat de pe Nistru”. (...) „Noi ne dorim relaţii complexe cu Moldova şi Ucraina, iar acest fapt este posibil doar în cadrul Uniunii Euro-Asiatice”, a declarat Şevciuk.

Premierul moldovean, Vlad Filat, a semnat anul trecut, la Sankt Petersburg, acordul de constituire a zonei Libere de Comerţ a Comunităţii Statelor Independente. Respectivul proiect materializează o parte a iniţativei lui Vladimir Putin de creare a Uniunii Vamale Euro-Asiatice. Acordul nu a fost semnat de premierii Azerbaidjanului, Uzbekistanului şi Turkmenistanului.

Rogozin, trimis să legitimeze Transnistria

Analiştii politici de la Chişinău consideră că numirea lui Rogozin în funcţia de reprezentant special al preşedintelui rus la Tiraspol este un preludiu al viitoarei recunoaşteri oficiale a autoproclamatei republici transnistrene. „Rusia a demarat în forţă procesul de legitimare internaţională a regiunii separatiste de la Nistru”, scrie publicistul Petru Bogatu. Potrivit lui, “Ministerul de Externe de la Chişinău nu degeaba a sărit ca ars când a aflat de numirea lui Rogozin”.

Ziarul moscovit „Nezavisimaia Gazeta” scrie că „delegarea lui Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant special al Rusiei în regiunea tranistreană a schimbat formatul în regiune. Fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Emil Ciobu, crede că delegarea lui Rogozin, care are o reputaţie de politician dur ce nu acceptă compromisurile, este un semnal de neîncredere din partea conducerii Federaţiei Ruse pentru clasa politică moldovenească. (...) „Pe teritoriul României sunt deja patru baze militare ale NATO. Crede cineva că Rusia poate rămâne indiferentă?”, s-a întrebat retoric Ciobu. „Rogozin, care s-a evidentiat deja la Bruxelles, poate înclina balanţa negocierilor în formatul 5+2 (în problema transnistreană) în interesul Rusiei”, susţine analistul politic, Arcadie Barbăroşie.

Timofti, sperietoare pentru Kremlin

Präsident Nicolae Timofti Republik Moldau Moldawien

Preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti

„Alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova este o dovadă în plus că evenimentele din Moldova se derulează după un alt scenariu decât cel dorit de Kremlin”. Concluzia aparţine analistului politic de la Kiev, Vitali Kulik. „Sigur, Rusia are încă o poziţie dominantă pe ambele maluri ale Nistrului, însă în ultima perioadă a suferit o serie de înfrângeri tactice în faţa Occidentului”, scrie analistul.

„Tentativele Kremlinului din ultimii doi ani de a crea o coaliţie pro-rusească în Moldova au fost multiple. Moscova spera că Moldova va avea rezultate modeste în procesul de integrare europeană, că exponenţii coaliţiei de guvernământ vor continua să se certe între ei şi că nu vor reuşi să aleagă preşedintele. Toate acestea ar fi trebuit să ducă, în viziunea Kremlinului, la alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora comuniştii să revină la putere. Toate aceste planuri s-au năruit în momentul în care a fost desemnat şeful statului, fapt care înseamnă păstrarea alianţei de guvernare şi asigurarea unei perioade de stabilitate politică”, notează analistul ucrainean. „În aceste condiţii, Moscova va încerca să revină la modalitatea preferată de a controla situaţia din zonă – să sprijine masiv enclava transnistreană, pentru a putea menţine întreaga Moldovă în aria sa de influenţă”, conchde Vitali Kulik.

Deşi a cerut explicaţii pe un ton îndrăzneţ din partea Rusiei în legătură cu numirea inopinată a lui Rogozin în funcţie, MAE de la Chişinău nu a primit nici un răspuns. În schimb, a răspuns neîntrebată administraţia separatistă de la Tiraspol. Pretinsul minister transnistrean de externe susţine că „decizia legată de Rogozin corespunde în totalitate poziţiei oficiale a Rusiei ca participant la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, menită să apere interesele a celor peste 60.000 de cetăţeni ruşi care trăiesc în regiune”. Analiştii atenţionează că acest argument este identic cu cel invocat de Rusia în timpul războiului de scurtă durată cu Georgia, soldat cu recunoaşterea de către Rusia a Abhaziei şi Osetiei de Sud.

Rogozin: „S-a făcut tărăboi în coteţ”

Dmitri Rogozin a comentat pe un site de socializare reacţiile Chişinăului la numirea sa: “Nici nu am deschis gura, dar în coteţ deja s-a făcut atâta tărăboi!”. În opinia analiştilor ruşi, numirea lui Rogozin după alegerea pro-europeanului Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Moldovei nu este întâmplătoare. Moscova este alarmată de tendinţele unioniste tot mai vizibile în ultimul timp la Chişinău şi de toleranţa noului preşedinte Timofti faţă de aceste acţiuni, până acum aproape invizibile.

Wladimir Putin und Dmitri Rogosin

Vladimir Putin, la sfat cu Dmitri Rogozin

Ultimele declaraţii ale liderului moldovean i-au agitat tare pe cei consideraţi a fi portavoci ale Moscovei în Republica Moldova. După ce Nicolae Timofti a declarat că vorbeşte limba română şi că „în privinţa Unirii vor decide urmaşii”, Partidul Socialiştilor (exponenţii parlamentari ai căruia au votat pentru învestirea lui Timofti în funcţia de şef al statului) a făcut public aşa-numitul „test de statalitate”, acceptat, spun socialiştii, de noul preşedinte. „Testul” conţine 10 puncte, printre care: protejarea şi afirmarea statalităţii; respectarea neutralităţii ţării; neadmiterea adoptării unei noi constituţii; menţinerea statutului de membru al Comunităţii Statelor Independente pentru Moldova şi menţinerea statutului oficial al “limbii moldoveneşti” ca limbă de stat.

Capcana „Testul de statalitate”

„Testul de statalitate” la care a fost supus Nicolae Timofti înainte de a fi votat ca preşedinte a fost publicat de către PSRM în ziua în care românii de pe cele două maluri ale Prutului sărbătoresc împlinirea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Nici un politician din arcul guvernamental din Republica Moldova, cu excepţia primarului liberal de Chişinău Dorin Chirtoacă, nu a rostit public mesaje de felicitare cu această ocazie. Primarul Chirtoacă şi-a felicitat colegii de serviciu, exprimându-şi speranţa că destinele noastre, ale românilor, vor fi reunite”. (...) În direcţia aceasta trebuie să meargă drumul nostru. Şi nimeni nu ne va sta în cale", a conchis Dorin Chirtoacă.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute în 2003 la Chişinău, fostul preşedinte al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, a declarat că „Rusia a fost nevoită să declanşeze, în 1992, războiul din Transnistria, pentru a stăvili avântul unionist al politicienilor moldoveni aflaţi atunci la putere”.