Plahotniuc a avut nevoie de Ghimpu

Toți membrii Guvernului delegați în funcții de Partidul Liberal din Moldova au scris cerere de demisie, iar partidul s-a retras în opoziție după ce mai mulți fruntași ai formațiunii, inclusiv primarul Dorin Chirtoacă, vicepreședinte al PL, au fost arestați pentru presupuse fapte de corupție și trafic de influență.

Liberalii au votat actualul Guvern, controlat de Partidul Democrat - un guvern învestit noaptea de o majoritate pestriță (Proteste violente după învestirea pe furiș a Guvernului) creat, potrivit presei de la Chișinău, „prin șantaj și corupție”. Învestirea pe furiș a Guvernului a generat proteste spontane în timpul cărora liderul PL, Mihai Ghimpu, a fost bătut, umilit și numit „Iuda!” de către protestatari. Din ianuarie 2016 până vineri, 26 mai 2017, PL a făcut parte dintr-o majoritate parlamentară detestată, ce nu mai reprezenta emanația votului cetățenilor la ultimele alegeri parlamentare din noiembrie 2014 și care a pus pe umerii cetățenilor miliardul de dolari furat din sistemul bancar al țării. „Am acceptat asta ca să salvăm cursul european, ca să evităm alegerile parlamentare anticipate, care ar fi adus la putere pro-rușii lui Igor Dodon”, a explicat liderul PL. Faptul că a acceptat să guverneze alături de Vlad Plahotniuc, personajul politic cu cel mai mare anti-rating (98%) din Moldova, a transformat PL-ul într-un partid marginal, cu o cotă de popularitate de sub 1% (potrivit sondajelor). Prin gestul său, PL-ul a compromis și ideea unionismului - platformă politică ce i-a ajutat pe liberali să acceadă în Parlament.

Combinația lui Plahotniuc și rolul lui Iurie Leancă

De fapt, un acord de coaliție între PDM și PL, după arestarea și condamnarea liderului PLDM, Vlad Filat, nici nu a existat. Rodul înțelegerii Plahotniuc-Ghimpu - coaliția controlată de oligarhul Plahotniuc, nici măcar nu a avut o denumire, așa cum se obișnuia până atunci. Liberalii au primit doar câteva funcții guvernamentale (Ministerul Mediului, Ministerul Educației, Ministerul Apărării și Ministerul Transporturilor), democrații lui Vlad Plahotniuc preluând în totalitate controlul asupra instituțiilor de forță, asupra Procuraturii, asupra justiției în general, asupra Vămii și Inspectoratului Fiscal după expulzarea de la guvernare a PLDM și trimiterea lui Vlad Filat la pușcărie.

Deși se pare că avea combinația de rezervă pregătită (prin fărâmițarea fracțiunii PLDM) în eventualitatea în care trocul cu PL ar fi eșuat, Plahotniuc a preferat să împartă guvernarea cu Mihai Ghimpu, pentru ca Iurie Leancă (cel în jurul căruia a fost creat, în aprilie 2017, „grupul popularilor europeni”, care vor înlocui de acum încolo deputații PL în noua majoritate parlamentară) să poată face pe opozantul cu viziuni pro-europene la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016. De ce? Ca să subție, în primul tur, felia de electorat a candidatului comun anti-sistem, Maia Sandu, în favoarea candidatului pro-rus Igor Dodon. Leancă a refuzat să se retragă din cursa electorală pentru a-i spori șansele candidatului comun de centru-dreapta, Maia Sandu, chiar dacă însăși președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, i-a cerut acest lucru printr-o scrisoare publică: „Din segmentarea electoratului de centru-dreapta au de câștigat doar pro-rușii și oligarhii care nu au niciun interes în a avea o Republică Moldova prosperă și democratică. Îl îndemn insistent pe Iurie Leancă să se retragă din cursă și să sprijine candidatul comun”, declara la 15 octombrie 2016, președintele PPE, Joseph Daul.

Recent, după ce PL a dat primele semne că s-ar putea rupe de Plahotniuc, în cadrul unei emisiuni la „RTR-Moldova”, Iurie Leancă a recunoscut că „grupul popularilor europeni” din Parlament este parte a coaliției de guvernare: „E logic că facem parte din actuala majoritate parlamentară. Noi vom susține toate proiectele menite să îmbunătățească viața oamenilor și pentru avansarea în procesul de integrare europeană”. De asemenea, Iurie Leancă a lăsat să se înțeleagă că ar accepta funcția de ministru de Externe după reformarea Guvernului anunțată de Plahotniuc.

Moldova, încotro?

Pentru orice observator atent a realităților politice din Republica Moldova este clar în acest moment că, prin jocurile de culise care au loc, se pregătește terenul pentru o guvernare de stânga ce va rezulta din alegerile parlamentare din 2018 - o guvernare socialisto-democrată menită să păstreze intact sistemul oligarhic construit prin corupție și șantaj de actuala guvernare. Treptat, drepturile și libertățile cetățenești vor fi limitate, spiritul protestatar - înnăbușit, recomandările UE - ignorate, iar în cele din urmă Moldova s-ar putea pomeni cu un regim dictatorial care va ține moldovenii în captivitate prin sărăcie, prin media controlată și prin poliție politică. „Republica Moldova se îndreaptă spre dictatură, iar puterea o deține cel care controlează procurorul general”, a declarat într-un interviu pentru ziarul „Timpul” ex-procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov.

Thorbjorn Jagland vine la Chișinău

Săptămâna viitoare, la Chișinău va sosi într-o vizită oficială secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, primul oficial european care a atenționat că „Republica Moldova este un stat capturat de oligarhi”. Thorbjorn Jagland se va întâlni cu exponenții guvernării, cu societatea civilă, dar şi cu liderii principalelor partide extra-parlamentare. În 2015, într-un editorial publicat în „The New York Times”, oficialul european a scris că „Moldova se află pe marginea prăpastiei şi riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potenţiale consecinţe dincolo de frontierele ei” și că „acest stat capturat de oligarhi trebuie întors cetăţenilor”: „În ultimii ani, s-a făcut foarte puţin pentru dezvoltarea economiei ţării şi instituţiilor statului. Corupţia rămâne endemică şi statul a încăput în mâinile oligarhilor, în timp ce veniturile mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune”, afirma Thorbjorn Jagland.

„Din regina Parteneriatului Estic, Moldova s-a transformat în migrena UE” - așa comentează astăzi relația dintre Moldova și UE analistul politic român, Armand Goșu. „De mai bine de doi ani Republica Moldova trece printr-o criză profundă din punct de vedere economic, financiar, social şi politic, iar vectorul european a fost compromis de nişte personaje extrem de controversate care pretind că îl promovează”, susține Goșu. Potrivit lui, „nu poate avea viitor luminos o ţară în care domină corupţia şi cumătrismul, în care justiţia este controlată de un oligarh, unde în fruntea guvernării se află prietenul lui Plahotniuc şi fostul său coleg de clasă”, susține Armand Goşu.

Luni, 29 mai, președintele moldovean Igor Dodon, șeful Legislativului, Andrian Candu (finul oligarhului Plahotniuc) și premierul Pavel Filip au avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice europene acreditate la Chișinău. La întâlnire au mai participat șeful Delegației UE la Chișinău, ambasadorul SUA în Republica Moldova, reprezentantul Misiunii OSCE și ai Ambasadei Federației Ruse. Vom reveni cu amănunte.