1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Plânsul veteranilor şi strigătul diplomaţiei

S-au împlinit 70 de ani de la invazia aliată în Normandia. Evenimentele din Franţa, dedicate veteranilor de război au, în contextul crizei din Ucraina, o importanţă aparte, crede Felix Steiner în comentariul său.

Motivul pentru care evenimentele dedicate împlinirii a 70 de ani de la invazia aliată din Normandia au fost atât de entuziaste a devenit clar în clipa în care camerele de filmat au lărgit cadrul, înfăţisând veteranii de război prezenţi la sărbătoare. Bărbaţi în vârstă, aproape toţi nanogenari, care probabil nu vor mai apuca să se stea la aceeaşi masă şi peste zece ani.

O parte din imaginile surprinse în timpul comemorării au fost extrem de emoţionante. Veterani cu lacrimi în ochi, amintindu-şi de camarazii lor căzuţi pe front cu precădere în primele ore de la începerea operaţiunii Overlord. Oameni în vârstă, încercând din răsputeri să pară aceiaşi militari demni şi laborioşi.

Deutsche Welle Felix Steiner

Felix Steiner, DW

Feţele lor exprimau o bucurie nemaipomenită, iar în ochi le licărea mândria de a fi participat la o acţiune în care şi-au riscat viaţa pentru a readuce libertatea şi democraţia în Europa de Vest.

Acestor veterani trebuie să le aducă un cuvânt de mulţumire toţi cei născuţi în societăţi europene libere, cărora aceste două deziderate li se par de la sine înţelese. Pe bună dreptate, această aşa-numită "Zi-Z" le-a fost dedicată lor.

Pe de altă parte, în lumea crizei din Ucraina, "Ziua Z" capătă o însemnătate deosebită.

Ca ţară gazdă, Franţa nu doar că nu a refuzat participarea preşedintelui Vladimir Putin - altfel decât se întâmplase în cadrul grupului G7, reunit chiar cu câteva zile înainte - ba chiar l-a invitat la festivităţi şi pe noul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko.

Bilanţul diplomatic al zilei a fost pozitiv. Faptul că Francois Hollande şi Angela Merkel au purtat mai multe discuţii cu Vladimir Putin fusese anunţat anterior, nefiind aşadar surprinzătoare, mai ales că ambele puteri europene încearcă detensionarea situaţiei din Ucraina, temându-se cel puţin la fel de mult de sancţiuni suplimentare împotriva marelui vecin din Răsărit.

O surpriză plăcută a fost, în schimb, aşa-numita întâlnire informală între Barack Obama şi Vladimir Putin. O întâlnire oficială, "formală" între cei doi preşedinţi pare, deocamdată, exclusă.

Cea mai bună veste a zilei a fost însă cea despre conversaţia de 15 minute între Putin şi noul preşedinte ucrainean Poroşenko, care a anulat relevanţa trimiterii la Kiev, de către Rusia, a unui reprezentant care să ia parte la ceremonia de învestire a lui Poroşenko.

Prin urmare, conversaţia dintre cei doi preşedinţi poate fi interpretată ca un gest al Rusiei de recunoaştere a alegerilor prezidenţiale din Ucraina. În plus, dorinţa amândurora, exprimată clar, de a se pune capăt luptelor din estul ţării are mai mult "conţinut" decât pare la prima vedere. În context, Putin a subliniat că, din păcate, nu are decât o influenţă limitată asupra separatiştilor.

Situaţia din Ucraina seamănă cu cea din seara de 6 iunie 1944. S-a făcut un prim pas în direcţia corectă, însă nimeni nu poate afirma dacă operaţiunea va fi, asemenea celei de acum 70 de ani, un succes.