1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Plângere explozivă: Ucraina împotriva Rusiei

Curtea Internațională de la Haga începe audierile în cazul Ucraina împotriva Rusiei. Kievul a dat Moscova în judecată pentru teroarea din Donbas și discriminarea minorităților din Crimeea.

Luni 6 martie începe la Haga un proces care s-ar putea dovedi printre cele mai spectaculoase din ultimii ani. La Tribunalul Internațional încep audierile în explozivul caz Ucraina împotriva Rusiei. Mai întâi, cea mai înaltă instanță a ONU va audia separat cele două părți, timp de patru zile.

Rapoarte ale ONU și OSCE ca dovezi

În plângerea scrisă întinsă pe 45 de pagini, partea ucraineană reclamă încălcarea a două convenții ONU. Guvernul de la Kiev vrea să dovedească că Rusia încalcă directiva internațională de combatere a finanțării terorismului, prin sprijinul acordat separatiștilor pro-ruși din regiunea Donbas. Kievul consideră cele două autointitulate "republici populare" Donețk și Lugansk drept "grupări armate ilegale", care ar acționa cu "sprijin rusesc decisiv". Rusia nu recunoaște că ar acorda ajutor militar rebelilor din Donbas.

A doua parte a plângerii vizează felul în care sunt tratate în Crimeea anexată de ruși în martie 2014 minoritatea tătară și cea ucraineană. Rusia ar fi încălcat convenția ONU anti-rasism, recurgând la încarcerări nejustificate și la interzicerea organizației tătarilor din Crimeea Medschlis.

Ca dovezi, sunt prezentate mai multe rapoarte: ale ONU, ale OSCE, ale echipei internaționale de investigatori în cazul doborârii în estul Ucrainei a avionului Air Malaysia, precum și imagini capturate de sateliții NATO. Ucraina vrea ca instanța de la Haga să constate "responsabilitatea internațională" a Rusiei, printre altele pentru doborârea zborului MH17 și pentru uciderea de civili în diverse orașe din estul Ucrainei. De asemenea, partea ucraineană solicită reparații financiare de la ruși.

Zborul MH17 a fost doborât în iulie 2014 în estul Ucrainei de o rachetă. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au fost ucise.

Zborul MH17 a fost doborât în iulie 2014 în estul Ucrainei de o rachetă. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au fost ucise.

Șanse mai mici la alte instanțe?

Ucraina a înaintat această plângere în ianuarie 2017, aproape la trei ani distanță de incidentele invocate. Kievul ar fi avut nevoie de timp pentru a pregăti bine demersul. Un motiv posibil ar fi ca șansele de a trage Rusia la răspundere în fața altor instanțe ar fi tot mai reduse. De exemplu la Tribunalul Penal Internațional, cu sediul tot la Haga, creat și pentru a se ocupa de procele celor acuzați de crime de război. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la sfârșitul lui 2016 că țara sa nu recunoaște această instanță, refuzând ratificarea tratatului de recunoaștere a autorității acesteia. Nici Ucraina nu l-a ratificat, dar a împuternicit în anumite cazuri instanța să cerceteze unele incidente începând cu finalul lui 2013. TPI cercetează în prezent o cauză legată de conflictul ucraineano-rus, dar experții cred că sunt șanse slabe ca cetățeni ruși să fie găsiți vinovați, întrucât ar fi vorba de infracțiuni petrecute pe teritoriul ucrainean.

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ucraina a înaintat deja din 2014 cinci plângeri împotriva Rusiei, în timp ce o a șasea este în pregătire. Dar Curtea Constituțională de la Moscova a decis că are drept final de decizie asupra hotărârilor CEDO. Ceea ce înseamnă că aceste sentințe nu au nicio influență în Rusia.

Paralelă la cazul Georgia împotriva Rusiei

La Curtea Internațională de Justiție, lucrurile stau însă altfel. Instanța a fost creată în 1945 și este recunoscută fără restricții de Rusia. Ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia are privilegiul de a avea mereu un reprezentant printre cei 15 judecători de la acest tribunal. Ucraina nu se bucură de acest drep și este nevoită să numească un judecător ad hoc strict pentru acest caz.

Profesorul de drept internațional Bruno Simma a fost judecător la Tribunalul Internațional între 2003 și 2012. În această perioadă, a avut loc analizarea plângerii înaintate de Georgia împotriva Rusiei, după războiul din august 2008 din provincia separatistă Osetia de Sud. Georgia a invocat atunci tot încălcarea de către Moscova a convenției anti-rasism.

Procesul ar putea dura trei ani, potrivit experților

Procesul ar putea dura trei ani, potrivit experților

"A fost un caz foarte controversat", își amintește Simma în dialog cu DW. Tribunalul de la Haga ar fi adoptat cu o majoritate de doar un vot un așa-numit "ordin provizoriu", prin care a cerut celor două părți să înceteze orice fel de încălcare a convențiilor ONU. Rusia a reușit apoi prin mai multe demersuri să obțină declararea Curții Internaționale drept instanță fără competență de decizie în acest caz. Tribunalul de la Haga s-a retras prin urmare în 2011 din anchetă.

De ce s-ar putea împiedica Ucraina

Și acum s-ar putea întâmpla la fel, apreicază Bruno Simma. Pe de o parte, pentru acest tribunal "este mereu dificil să se ocupe de cazuri în care mari puteri sunt implicate militar." Pe de altă parte, în cazul convenției anti-rasism există o prevedere specială: convenția cere ca o plângere la Curtea de Justiție Internațională să fie precedată de "negocieri serioase" între cele două părți. Iar Rusia și Ucraina discută frecvent despre conflictul din Donbas, inclusiv în cadrul grupului de contact de la Minsk, dar Moscova refuză să negocieze cu Kievul în cazul Crimeei.

Bruno Simma estimează că procesul ar putea dura și trei ani. "În aprilie s-ar putea da un ordin provizoriu, peste un an s-ar putea decide în cazul competenței instanței, apoi peste încă 18 luni ar putea veni verdictul". Simma nu crede că plângerea Ucrainei este lipsită de orice șansă de câștig: "Și un ordin provizoriu ar fi un succes pentru Ucraina".

Speranțe pentru Kiev din anul 1986

Ucraina își face speranțe în legătură cu un caz din 1986, când Curtea de la Haga a dat dreptate statului Nicaragua împotriva SUA. A fost vorba de amestecul armat al americanilor împotriva guvernului de stânga din Nicaragua. Instanța a constatat atunci că SUA au încălcat dreptul internațional. "SUA nu au plătit atunci nicio amendă", își amintește Simma. "Dar a fost un succes de propagandă gigantic pentru mica Nicaraguă." Cazul a generat simpatie și pentru instanța de la Haga, care a acționat independent.

Simma nu riscă însă o prognoză similară pentru Ucraina vs. Rusia. Este vorba acum de o "poveste complicată".

Autor: Roman Goncharenko