PISA şi o Ucraină înclinată

Cotidianul Die Welt aminteşte de primul studiu PISA, desfăşurat în anul 2000:

"Concluziile testului PISA s-au propagat ca o undă de şoc în Germania, ţară ai cărei elevi obţineau, la acea vreme, rezultate mizerabile. Între timp, dezamăgirea s-a atenuat, însă infatuarea este periculoasă. Într-adevăr, Germania a recuperat extrem de mult în domeniul educaţiei. Însă succesele se bazează exclusiv pe progresele făcute de elevii slabi la învăţătură, în vreme ce, copiii foarte performanţi, au fost neglijaţi. De asemenea, numărul elevilor germani extrem de buni la matematică continuă să fie scăzut. Germania nu-şi poate permite prea multă mediocritate. Companiile sunt dependente de minţile inteligente", scrie Die Welt.

Subiectul este comentat şi de Süddeutsche Zeitung, care atrage atenţia cu privire la clivajul dintre copiii cu părinţi bogaţi şi cei care provin din familii sărace.

"Credinţa eronată, conform căreia numai dacă ai diplomă de bacalaureat, continuă să fie la modă. Cetăţenii care formează clasa de mijloc se îngrijorează cu privire la proprii copii, a căror situaţie s-ar putea înrăutăţi. La nivelul de jos al societăţii, părinţii copiilor care nu sunt defel mai puţin talentaţi decât alţii, nu au resursele financiare şi intelectuale pentru a-i ajuta pe aceştia să facă faţă concurenţei. Câtă vreme statutul social şi originea unui copil vor avea o pondere atât de însemnată în reuşitele şcolare, orice dezbatere privind educaţia este binevenită, câtă vreme este susţinută cu calm. Şcolile nu se prea pretează la revoluţii. În schimb, evoluţiile recent constatate trebuie consolidate pe termen lung, consideră Süddeutsche Zeitung.

La rândul său, Nordwest-Zeitung atrage atenţia că "pentru a rămâne competitivă, economia germană are nevoie de oameni tineri, creativi şi bine pregătiţi, nu de roboţi care să ştie totul pe de rost. Desigur că matematica, gramatica şi cultura generală sunt importante pentru o viaţă bună. Însă şi fotbalul, cântatul în corul şcolii sau baterea tobei în curtea şcolii - sunt la fel de importante. De aceea, ocuparea unui loc de mijloc în clasamentul PISA este, fără discuţii, suficientă".

Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează situaţia din Ucraina, în urma refuzului preşedintelui Ianukovici de a semna acordul de asociere al Ucrainei cu UE.

"Eşecul votului de neîncredere îndreptat împotriva premierului Asarov dovedeşte cât este de riscantă stategia opoziţiei de la Kiev de a răsturna regimul actual. Prin urmare, există mari îndoieli că un atare plan poate avea sorţi de izbândă. Explicaţia acestui lucru are la bază nu doar susţinerea de care se bucură preşedintele Ianukovici, în continuare, atât în estul, cât şi în sudul ţării. Greu de anticipat este şi ce vor face demonstranţii adunaţi pe străzi pentru a cere semnarea acordul de asociere, respectiv în ce măsură sunt dispuşi să ajute opoziţia să preia puterea, de vreme ce şi asupra acesteia planează diverse suspiciuni", explică FAZ.

Die Welt scrie, în schimb, că "preşedintele Viktor Ianukovici pare a avea, totuşi, o atitudine de deschidere faţă de UE. Conform unei declaraţii a preşedintelui CE, Manuel Barroso, preşedintele Ucrainei i-a transmis acestuia că va trimite la Bruxelles o delegaţie care să discute detaliile acordului. Barroso i-ar fi transmis la rândul său liderului de la Kiev, că va primi delegaţia ucrainiană, subliniind însă că va discuta cu aceasta strict despre lucrurile deja convenite în document, fără a începe alt fel de negocieri", precizează cotidianul german.