Persona non grata

Duminică, Eli Yishai, din partea partidului ultra-religios Shas, şi-a justificat decizia, declarând la postul de radio israelian că "în calitatea de ministru de Interne are dreptul de a interzice cuiva intrarea în Israel, într-o situaţie de excepţie, aşa cum este acum cazul unei persoane care instigă la ură".

În Iran, Grass ar avea un public receptiv

Ministrul israelian a mai spus că, prin controversata sa poezie ("Ceea ce trebuie spus"), Grass vrea să dezlănţuie un val de ură la adresa poporului israelian şi să-şi răspândească ideile, pe care le împărtăşea încă de pe vremea când purta uniformă SS. Eli Yishai a calificat drept onoare dreptul de a-i interzice lui Grass să călătorească în Ţara Sfântă.

Yishai a mai sugerat că Günter Grass ar putea să-şi răspândească aceste convingeri în Iran, unde, cu siguranţă, va găsi un public receptiv.

Şi ministrul israelian de Externe, Avigdor Liebermann, a susţinut poziţia dură a colegului său din cabinetul de la Ierusalim, apreciind că Grass este unul dintre acei aşa-numiţi intelectuali occidentali, dispuşi să jertfească poporul israelian pe altarul antisemitismului doar pentru a-şi vinde câteva cărţi în plus şi a atrage atenţia opiniei publice asupra sa. El a cerut guvernelor europene să condamne astfel de afirmaţii, precum cele publicate recent de Günter Grass, care ar putea genera un climat antisemit.

La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat poezia lui Grass, în care autorul se arătă îngrijorat de consecinţele unui posibil atac preventiv al Israelului împotriva Iranului, drept ignorantă şi ruşinoasă.

Reacţia dură a Israelului nu are doar susţinători

Fostul ambasador israelian în Germania, Avi Primor, a calificat declaraţiile ministrului de Interne al Israelului drept exagerate şi populiste. Duminică seara, la postul de televiziune german ARD, Primor şi-a exprimat părerea că ministrul de Interne "face politică", ceea ce nu e bine. Grass nu este un antisemit, a mai spus fostul ambasador israelian în Germania, adăugând că "ştie despre ce vorbeşte".

Cu toate acestea, Primor a criticat la rândul său poezia, în speţă opinia formulată de Grass, potrivit căreia Isaraelul ar vrea să şteargă de pe faţa pământului Iranul. Realitatea ar fi exact inversă, potrivit declaraţiilor repetate făcute nu doar de preşedintele iranian Ahmadinejad, ci şi de aiatolahul Chamenei. În ce priveşte relaţiile dintre poporul german şi cel evreu, Primor a precizat: "Cred că astăzi suntem buni prieteni şi, ca buni prieteni, ar trebui să putem vorbi deschis şi cinstit unii cu alţii, chiar dacă e vorba de critici".

Şi istoricul israelian Tom Segev a criticat decizia ministrului israelian de Interne, apreciind-o drept "absolut idioată", "greşită şi penibilă". "Cumva am senzaţia, a continuat Segev, că decizia se apropie mai mult de Iran decât de o societate alcătuită din oameni liberi şi inteligenţi, căreia am vrea să-i aparţinem".

Reinhold Robbe, preşedintele Societăţii Germano-Israeliene consideră şi el decizia anunţată de ministrul Eli Yshai drept "extrem de exagerată, acordând o aşa mare atenţie poeziei lui Günter Grass". Pe scriitor îl consideră însă "un om bătrân, care nu mai pricepe realitatea".

Preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Dieter Graumann, consideră reacţia autorităţilor israeline faţă de Günter Grass drept "semnal politic şi emoţional. Dacă acesta este, în momentul de faţă, un semnal înţelept din punct de vedere politic şi unul suveran, rămâne de discutat."

Cotidianul israelian liberal de stânga "Haaretz" critică şi el decizia ministrului de Interne de a interzice scriitorului german intrarea în Israel, calificând-o drept una "isterică" şi scrie textual: "sentimentele sunt de înţeles, dar e greu de acceptat această reacţie exagerată". 

Grass nu reprezintă poziţia Germaniei

Şi în Germania reacţiile sunt foarte diferite, critice la adresa poeziei lui Grass, dar şi faţă de anunţul ministrului israelian. Volker Beck, din partea ecologiştilor germani, e de părere că "Grass dă dovadă de ignoranţă în ce priveşte ameninţarea iraniană şi nerecunoaşterea de către Teheran a dreptului la existenţă a statului evreu", dar consideră în acelaşi timp interdicţia a de a vizita Israelul drept "politic neînţeleaptă", o decizie care "ar trebui regândită".

Acelaşi Beck nu crede că incidentul poate împovăra relaţiile germano-israeliene, deoarece Grass nu reprezintă poziţia Germaniei, nici cea a guvernului german, nici a populaţiei germane şi nici a scriitorilor germani. 

Ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle apreciase, referitor la poezia laureatului Nobelului pentru Literatură, acum în vârstă de 84 de ani, că "a pune Israelul şi Iranul pe acelaşi nivel moral, nu e defel inteligent, ci absurd".

Nu există dreptul la un război preventiv

Günter Grass a primit sprijin din partea tradiţionalelor Marşuri de pace de Paşti. Purtătorul de cuvânt al acestora, Willi van Ooyen, a subliniat că nu există dreptul la un război preventiv sau la un prim atac preventiv. Mai mult decât atât, mişcarea pentru pace, cu sediul la Frankfurt pe Main, e de părere că întreaga regiune a Orientului Apropiat ar trebui demilitarizată. Avertismentul lui Grass nu poate fi etichetat pur şi simplu drept antisemit şi trecut cu vederea.

Uniunea scriitorilor germani din Hamburg consideră că dezbaterile privind recenta poezie a lui Grass ar trebui să se poarte exclusiv în registru literar. Purtătorul de cuvânt al acesteia, Peter Schmidt, a atras atenţia asupra "libertăţii de expresie în artă, o caracteristică a statelor democratice."

Ideea o regăsim, cumva, şi în paginile cotidianului madrilen "El Mundo", care notează că afirmaţiile lui Günter Grass nu pot lua totuşi forma unei "afaceri de stat". "Controversele, continuă ziarul, nu ar fi trebuit să părăsească nicicum cadrul intelectual şi academic. Acolo, Grass s-a autodescalificat."