1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pericolul se apropie

România a revenit puternic în atenţia observatorilor occidentali. Pe prim plan se situează fireşte imininenţa unei crize provocate de apropierea gripei aviare de vestul Europei. Analiştii abordează însă şi subiecte de ordin politic.

Neue Zuercher Zeitung semnalează "angajamentul Franţei pentru o cît mai strînsă cooperare militară cu Rusia", miniştrii de externe şi ai apărării din cele două ţări întîlnindu-se la Paris unde "preşedintele Jaques Chirac a pledat pentru cel mai intens dialog bilateral posibil pe teme de securitate". De la criza irakiană încoace "s-a întărit şi mai mult tendinţa includerii în concepţia aşa-zis multipolară a Franţei a unei cooperări cît mai ample cu Kremlinul", relevă cotidianul elveţian. Ziarul aminteşte în context că, din această pricină, Parisul a amuţit cînd e vorba "să se critice politica de opresiune colonială a lui Putin în Cecenia". Din acelaşi motiv, Franţa a manifestat „o extremă reţinere” în timpul revoluţiei portocalii din Ucraina. Acum 4 zile, preşedintele lituanian Adamkus, primit la palatul Elysee, a estimat că timpul ar fi vindecat rănile trecutului, aluzie la insulta lui Chirac adresată acum 2 ani statelor esteuropene din cauza poziţiei lor proamericane în criza irakiană, când şeful statului francez le-a cerut acestor ţări să-şi ţină gura. Semnalând şi întîlnirea dintre premierii Tăriceanu şi Villepin, precum şi vizitele altor demnitari francezi efectuate la sfârşitul săptămânii la Praga şi la Bratislava, ziarul elveţian se întreabă dacă "Franţa e pe cale să-şi corecteze cursul" faţă de aceste ţări. In acest caz ar fi vorba, potrivit analizei elveţiene, fie de o reacţie la slăbirea rolului conducător al Franţei în cadrul UE, după eşecul plebiscitului asupra constituţiei europene, fie de o încercare de a preîntîmpina preeminenţa Germaniei în zonă şi criticile provocate de prea strînsele relaţii cu Rusia.

Unii observatori semnalează şi ceea ce Wiener Zeitung numeşte „recunoaşterea de către România a persecuţiilor antievreieşti”. E vorba de comerorarea naţională a zilei Holocaustului şi a uciderii a sute de mii de evrei. Ziarul îl citează pe Preşedintele României, care "a condamnat luni cu maximă asprime deportarea evreilor demarată la 9 octombrie 1941", relevând că "România democratică de azi nu mai e dispusă să ascundă realităţile propriei istorii". Conform publicaţiei din Austria "autorităţile române contestaseră multă vreme că Holocaustul a avut loc şi în România. Abia în noiembrie 2004 o comisie internaţională condusă de laureatul premiului Nobel, Elie Wiesel, un supravieţuitor al Holocaustului, a stabilit că autorităţile române poartă răspunderea pentru moartea a pînă la 380.000 de evrei români şi ucrainieni."

De pericolul gripei aviare se ocupă Frankfurter Allgemeine Zeitung, care avertizează împotriva isteriei, cerând "să se aştepte rezultatele testelor efectuate la Londra, cu scopul de a se stabili exact tipul de virus care a atacat păsările din Turcia şi România". Ziarul admite că "extinderea virsului printre păsări implică un risc crescând şi incalculabil". Cu "fiecare nouă erupţie a bolii, creşte primejdia ca declanşatorul gripei aviare să parcurgă mutaţia genetică prin care maladia să se trnasfiorme într-o epidemie de porporţii în rândul oamenilor. In cazul în care se vor confirma suspiciunile privind în special păsările bolnave din Turcia, va sosi momentul ordonanenţelor de urgenţă care vor viza în special turismul şi circulaţia mărfurilor", scrie ziarul din Frankfurt. Spiegel on-line relevă că îngrijorarea a sporit pe plan mondial, iar tageszeitung din Berlin abordează măsurile profilactice pe care le proiectează autorităţile germane, între care în special vaccinarea poliţiştilor. Tagesanzeiger din Zuerich subliniază că singura măsură eficientă împotriva virusului gripei aviare "e sacrificarea în masă a păsărilor", – după cum a demonstrat-o "lupta autorităţilor britanice împotriva febrei aftoase, eliminate prin uciderea acum 4 ani, în Anglia, a miliane de oi".

Mulţi obserrvatori analizează dificultăţile Angelăi Merkel în fruntea unui viitor guvern german. „Mobbingul a şi început”, titrează Corriere della Sera comentând situaţia din unghiul punerii la îndoială, de către şeful creştin-social bavarez Stoiber, a capacităţii ei de a emite directive. Perspectivele nu tocmai roze ale unui cancelar Markel revin şi în cotidianul italian La Repubblica. Ziarul o vede pe Merkel sub focul încrucişat pe de o parte al deputaţilor social-democraţi, care ameninţă să n-o aleagă în Bundestag în funcţia supremă şi creştin-socialii bavarezi pe de alta. "Era Merkel începe rău", notează cotidianul roman. Vienezul Der Standard nu crede că Merkel "putea fi umilită mult mai rău decât a făcut-o Stoiber". Merkel "a depus eforturi incredibile spre a obţine cancelaria". Dar, potrivit ziarului, "va fi nevoită să cheltuiască şi mai multă energie spre a o păstra". Dagens Nyheter din Stockholm sesizează riscul "unui blocaj al marilor partide, investind potenţial mai multă energie în lupta mutuală, decât în rezolvarea problemelor ţării". Departe de a fi altceva decât o soluţie de avarie se poate lua totuşi, de la Germania," exemplul parlamentarismului pozitiv, care obligă o majoritate parlamentară să-l sprijine activ pe noul cancelar. Avantajul acestui model german rezidă în faptul că se conferă o mare răspundere tuturor partidelor", apreciază ziarul suedez.

  • Data 12.10.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B13X
  • Data 12.10.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B13X