1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Pericolul scindării

Cea mai mare demonstraţie de la căderea regimului Milosevici încoace a degenerat ieri în atacuri asupra reprezentanţelor diplomatice occidentale. Cum au reacţionat la vandalismul belgrădean cancelariile apusene?

default

Ambasada americană de la Belgrad în flăcări

Rusia ştie bine cine e de vină pentru excese de felul incendierii ambasadei americane de la Belgrad, în incinta căreia s-a găsit un cadavru calcinat. Răspunderea pentru ceea ce Moscova consideră că ar fi fost "un act regretabil" n-ar purta-o atât sîrbii, care au vandalizat şi au incendiat, cât, în parte cel puţin, acele statele care, potrivit declaraţiilor ministerului de externe de la Moscova, ar fi trebuit "să ştie ce urmări va avea recunoaşterea independenţei” kosovarilor.

S-auzi şi să nu crezi. După un vechi procedeu NKVD-ist, la Kremlin se inversează responsabilităţile. Răufăctorii se văd, măcar parţial, absolviţi, vinovată de toate relele fiind, odată în plus, făcută victima.

Luarea cu asalt a ambasadei americane de la Belgrad şi atacul asupra altor reprezentanţe diplomatice din capitala Serbiei în reacţie la recunoaşterea independenţei fostei republici autonome iugoslave Kosovo a stârnit şi în vest ecourile aşteptate. Consiliul de Securitate ONU, SUA şi UE au condamnat în termen aspri excesele comise la Belgrad.

Un oficial al UE le-a calificat drept "inacceptabile". În culisele unei întâlniri a miniştrilor apărării din ţările comunitare, coordonatorul diplomatic al UE, Javier Solana, a cerut „revenirea la calm”.

Concomitent, liderii americani şi europeni au criticat oficialităţile sîrbeşti din pricina întârzierii cu care au intervenit poliţiştii împotriva celor câteva mii de persoane alcătuind gloata dedată violenţelor. Ministrul german al apărării, Franz Josef Jung a spus textual, că nu şi-ar fi „dorit decât un singur lucru: ca poliţia să intervină mai rapid”. Solana s-a văzut nevoit să le reamintescă sîrbilor că „datoria de a proteja ambasadele străine revine autorităţilor ţării gazdă”.

La rândul lor, oficialităţile sîrbeşti, în frunte cu preşedintele Tadici au deplîns excesele, atribuind răspunderea pentru comiterea lor unor "elemente izolate".

Dar pagubele s-au produs, iar cele morale şi politice riscă să aibă consecinţe mai grave pentru Serbia decât cele materiale.

Fiindcă vandalismul de la Belgrad a şifonat şi mai mult imaginea ţării. In Slovenia, Javier Solana a reliefat că procesul apropierii Serbiei de UE rămâne îngheţat câtă vreme nu se reinstalează calmul şi nu se pune capăt violenţelor.

In cauză e acordul de stabilizare şi asociere dintre Serbia şi UE, acord care constituie primul pas pe drumul aderării la Comunitate. Or, negocierile privind acest acord fuseseră blocate anterior, din pricina neextrădării, de către Belgrad, a liderilor sârbilor bosniaci căutaţi pentru crime de război comise în Bosnia.

Evident, ultimele evenimente vor adânci deplorabilul clivaj reapărut în Europa, ameninţînd să se repercuteze negativ asupra întregului continent. Consecinţele sale pernicioase se vor resimţi cu siguranţă în ambele tabere europene, şi nu în ultimul rând în ţările creştin-ortodoxe situate în acest litigiu, fără echivoc, de partea Serbiei şi a Rusiei.

În mod regretabil, aceste ţări se vor vedea confruntate cu o şi mai perceptibilă amplificare a virulentei propagandei antidemocratice şi antioccidentale cre le frânează evoluţia către state de drept autentice.

In cele priveşte, puterile europene se vor strădui în continuare să reacţioneze cât mai temperat la orice provocări posibile şi să afişeze o atitudine de expectativă, în speranţa că, mai devreme sau mai târziu, furtuna revoltei iscate de recunoaşterea independenţei kosovare va trece fără să fi iscat în prealabil prejudicii ireparabile.

In fapt însă, pericolul scindării Uniunii Europene, de-a lungul unei falii confesionale e mai mare decât oricând.