1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pericolul fundamentalist, America şi viitorul sistemului liberal occidental

In timp ce unii editorialişti germani se arată în continuare îngrijoraţi de starea deplorabilă a economiei, alţii se ocupă de ameninţarea globală a terorismului de sorginte fundamentalist-islamică...

default

Un islamist, probabil sirian, Ibrahim Mohamed K., acuzat în 2006, în Germania, de terorism şi apartenenţă la al Quaida

Unele ziare abordează în context atentatele de la Cairo. Frankfurter Allgemeine Zeitung, de pildă, scoate în evidenţă „ce anume au urmărit teroriştii”, comiţând un atentat „în cea mai straşnic păzită zonă a capitalei egiptene: să lovească regimul Mubarak unde-l doare mai rău, în speţă în branşa turismului”.

Iar în Neue Osnabruecker Zeitung citim: „Patria extremiştilor din Frăţia Musulmană e, de câteva decenii, teatrul unei ample lupte pentru putere între forţe reformiste, naţionalişti şi fundamentalişti islamici, o luptă pe care preşedintele egiptean Mubarak a reuşit s-o controleze cu mijloace parţial nedemocratice. Dacă ar fi după şeful adjunct (al reţelei islamiste) Al Quaida, egipteanul Zavahiri, regimul Mubarak ar fi înlăturat rapid. La fel de grabnic s-ar închide şi hotelurile adăpostind străini. Câtă vreme aceşti fanatici nu ajung la putere la Cairo, se mai poate face o vacanţă în Egipt”, notează pe un ton nu tocmai optimist cotidianul german.

În răstimp, nu se mai poate vizita provincia Swat, din nord-vestul Pakistanului, unde oficialităţile de la Islamabad au capitulat în faţa teroriştilor şi talibanilor, dându-le unde verde să introducă Şaria, legislaţia islamistă, care prevede tăierea mâinilor pentru hoţii şi lapidarea celor acuzaţi de blasfemie sau de adulter.

Concomitent, ideile fundamentaliste, şi odată cu ele şi un cortegiu de alte concepţii extremiste se instalează tot mai confortabil şi în comunităţile musulmane din occident. Koelner Stadtanzeiger reia avertismentele lansate de şeful ecologiştilor germani, Cem Oezdemir, un om politic de origine turcă, potrivit căruia „tendinţele antisemite au devenit o problemă serioasă în rândul musulmanilor arabi şi turci din Republica Federală”. Oezdemir a evidenţiat „rolul nefast pe care-l joacă în această privinţă diverse posturi de televiziune turceşti şi arabe, care transportă în locuinţele din Germania o imagine strâmbă a Israelului şi a evreilor, o imagine pe cât de falsă, pe atât de mutilată de prejudecăţi. „Nici statul, nici şcolile şi nici reprezentanţii organizaţiilor islamice n-ar face bine să-şi bage capul în nisip” şi să ignore aceste tendinţe antisemite, cu toţii fiind chemaţi să le combată ofensiv, a precizat liderul ecologiştilor germani.

Tagesspiegel se întreabă cât de liberă e oare presa în Turcia. Ziarul berlinez consemnează războiul fiscal declanşat de autorităţile de la Ankara împotriva lui Aydin Dogan, un patron de trust media.

In Elveţia, Neue Zuercher Zeitung lărgeşte şi adânceşte perspectiva, punându-şi, futurologic, probleme de sistem. Ziarul din Zuerich a publicat, sub semnătura lui Michael Ruehle, un amplu comentariu privind „Lipsa unei alternative la (perpetuarea actualului) rol global al SUA”. Autorul pleacă de le premiza că, în debutul erei Obama, „America pare să-şi fi atins limitele puterii militare” şi capacitatea de a funcţiona ca model democratic şi economic.

Dar, chiar dacă la finele erei Bush unii se întreabă dacă sistemul liberal va putea supravieţui, „nu există nimic care să poată înlocui SUA”, e de părere autorul. Comentariul său trimite mai întâi, la nevoia de a se face faţă ameninţării teroriste şi pericolului ca grupările islamiste radicale să intre în posesia unor arme nucleare. Or, la primejdia proliferării nucleare, la problema statelor eşuate ori a ameninţării iraniene la adresa ţărilor vecine se adaugă diverse alte riscuri, cărora nu li se va putea face faţă, în Asia, în Orientul Mijlociu, în Consiliul de Securitate ONU, ori aiurea, „fără o pax americana”, şi fără ajutorul Washingtonului, relevă Ruehle.

Potrivit lui, graţie „puternicei identităţi americane, a comunităţii de tip eroic de peste ocean, una dispusă a-şi folosi forţa armată nu doar în interes propriu, ci şi pentru impunerea unor valori morale superioare”, doar SUA, iar nu China, Rusia, sau Europa vor putea exercita pe viitor o „funcţie ordonatoare globală”.