Percepţia intelectuală a actualităţii

„Te afli într-o situaţie de standby, chiar şi în somn. Reflexele funcţionează pavlovian, acţiunile devin automatisme: mai întîi deschizi focul, pe urmă gîndeşti.(…) Nicicînd nu vei mai fi cel de altădată.(…) Nu mai poţi dărui dragoste, prietenie, nu mai poţi fi sincer, nu mai poţi aduce fericire. Pentru a recîştiga aceste sentimente, trebuie să treacă ani buni. Calea întoarsă de la pitecantrop la om este extrem de grea. Şi nu toţi reuşesc să o străbată. Nu există cale de întoarcere. Paşaportul pentru război este eliberat într-o singură direcţie”.

Tulburătoarea mărturisire o face ziaristul rus Arkadi Babtschenko, fost soldat în conflictul din Cecenia, în eseul intitulat Cercul războiului , o confesiune antologică, de o tragică actualitate, publicată în deschiderea revistei.

Excelenta ediţie estivală, în limba germană, a revistei LETTRE INTERNATIONAL, de vară (nr.93) cuprinzînd eseuri, corespondenţe şi texte semnate de scriitori, publicişti şi corifei ai intelighenţiei europene, inspirat ilustrată cu autoportretele în varii ipostaze ale graficianului Jan Fabre, pune punctul pe i şi degetul pe rănile actualităţii: războaie locale cu efecte globale şi individuale, corupţie, populisme, prejudecăţi, miopii şi fanatisme.

Dar, oferă şi un spaţiu cuvenit reflecţiei asupra actului literar, a relaţiei dintre istorie şi literatură, a comportamentului uman în situaţii limită: catastrofe, agresiuni, războaie.

Grupajul de texte consacrate relaţiei dintre literatură, cunoaştere, experienţă de viaţă şi istorie, poartă semnăturile lui Antonio Tabucchi, Odysseas Elytis( laureat al Nobelului pentru literatură) Chaim Noll, Javier Cercas.

Din lecţiile japoneze se poate afla care este, în situaţii limită, relaţia dintre libertate şi codul comportamental, ori moravurile unei anumite comunităţi umane.

Energiile sudului - al treilea grupaj de texte din cuprinsul revistei - propune o memorabilă lecţie de antropologie comparată a corupţiei, semnată de Marcel Hénaf, profesor la Universitatea din San Diego. În ţările lumii a treia, corupţia este un amalgam de tradiţii, combinat cu forme de îndatorări reciproce, - un ritual pe principiul o mînă spală pe alta - cu mizerie economică şi o administraţie inexistentă.

În ţările dezvoltate, dimpotrivă, există grija de a conferi o formă legală practicilor de îndatorare mutuală, dar ceea ce este mai grav, ele sunt, potrivit lui, nihiliste, dominate de dorinţa de putere şi de lăcomie.

Exemplele abundă, iar unul dintre ele, pe larg prezentat de bine cunoscutul scriitor italian, Andrea Camileri, poartă numele unei specii noi: homo berlusconensis.

Într-un număr precedent al aceleiaşi reviste, un termen hibrid desemna, inspirat tot de persoana premierului italian, o nouă formă de populism politic: sarko-berlusconismul.

Ancorarea tematică în actualitate a acestui număr estival al revistei LETTRE INTERNATIONAL este consolidată şi de abordarea Islamului. Textele publicate încearcă să risipească falsa înţelegere a acestei religii de către occident, căutînd căile unei reconcilieri culturale solide, pe urmele lui Edward Said, Goethe ori Levi-Strauss.

Ca de fiecare dată, corespondenţele, adevărate flash-uri, re-focalizează unele teme din unghiul prezentului imediat. Cascada revoluţiilor arabe este analizată de Sergio Benvenuto. Necrologul unui poet sîrb, semnat de Bora Cosic, este şi o autopsie a decedatei Iugoslavii.

O plină de umor şi sarcasm misivă de la Moscova, despre Victorie, Stalin şi Dumnezeu, expediată de Mihail Rîklin dezvăluie raportul invers proporţional dintre importanţa excesivă acordată de autorităţi sărbătoririi zilei de 9 mai (ziua înfrângerii trupelor hitleriste) şi dezinteresul public faţă de istorica dată.

De la New-York, tulburătoarea consemnare a implicaţiilor uciderii lui Bin Laden o face Tom Engelhardt. Cunoscutul publicist american crede că, aplicînd metoda Tai-Chi, recurgînd la terorism, Bin Laden ar fi obţinut ce şi-a propus; şi-anume, să declanşeze un potenţial de forţă militară apt să producă în cele din urmă acel haos în care organizaţia sa teroristă să poată acţiona în largul ei.

Citîndu-l pe ex-preşedintele Bush, care ordona prinderea lui Bin Laden mort sau viu, ziaristul american constată, în cazul dat, existenţa unei a treia posibilităţi: mort şi viu, în acelaşi timp.

În pragul deceniului care se împlineşte de la atentatele teroriste asupra Americii, de la fatidicul 11/9, corespondenţa lui Tom Engelhardt este o provocare binevenită la o reflecţie critică asupra celor întîmplate.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre M. Iancu