1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Pentagonul se caută de cârtiţe în afacerea WikiLeaks

Conducerea armatei americane a lansat o investigaţie în vederea identificării celor care au pus la dispoziţia WikiLeaks "protocoalele afgane" publicate, duminică noaptea, de Spiegel, Guardian şi New York Times.

default

Oare câte cârtiţe se pot ascunde într-un stick?

Când, după aşa-numitul schimb de spioni al secolului, Vladimir Putin s-a întâlnit cu agenţii expulzaţi din Statele Unite, premierul rus a ţinut să precizeze că cel care i-a dat de gol este cunoscut şi că, de regulă, "trădătorii sfârşesc rău". De la Washington nu s-a auzit, încă, o astfel de ameninţare, însă comandamentul armatei americane a pornit în căutarea găurilor din sistem care au permis momentul - cel puţin politic - penibil al publicării corespondenţei secrete dintre militarii aflaţi în teatrul de război din Afganistan şi Pentagon. Dat fiind că în discuţie se aduce în mod repetat riscul de securitate generat de dezvăluirea "protocoalelor afgane", ancheta va avea cu siguranţă consecinţe penale. De altfel, Departamentul Justiţiei a anunţat că oferă consultanţă Departamentului Apărării în acest caz.

Actualul scandal este spectaculos în primul rând prin volumul de documente scurse. În fapt, periodic apar materiale secrete, unele cu informaţii mult mai şocante decât cele cuprinse în "protocoalele afgane". Tipologia sursei include categorii cum ar fi insiderul frustrat, colecţionarul profesionist de date, spărgătorul de coduri sau hackerul.

Prin ancheta Pentagonului a trecut, deja, un prim suspect. Bradley Manning, un analist specializat în informaţii secrete al armatei, a fost deja acuzat că ar fi furnizat informaţii sensibile. Numele lui este legat de ancheta cu privire la înregistrarea video din Irak, făcută publică tot de WikiLeaks. Computerele lui au fost luate, din nou, la control, pentru confruntarea cu "protocoalele afgane". Manning s-a aflat, însă, dislocat în Irak, nu în Afganistan.

Julian Assange, imaginea şi presupusul şef al WikiLeaks, a ţinut să precizeze că el şi colegii săi nu ştiu cine le-a trimis setul de documente secrete, dat fiind că platforma de internet este în aşa fel concepută, încât să ascundă identitatea surselor. Este, a explicat jurnalistul australian, o modalitate de a proteja colaboratorii (anonimi sau nu) de "curiozitatea" serviciilor secrete şi de corporaţiile ostile.

La Islamabad, generalul în retragere Hamid Gul, fost şef, între 1987 şi 1989, al serviciilor secrete pakistaneze, ISI, acuzate de joc dublu, a lansat o altă ipoteză cu privire la cazul WikiLeaks: Statele Unite ar fi orchestrat scurgerea de informaţii pentru a-şi reorganiza strategia din Afganistan şi a pune presiune asupra Pakistanului. Trebuie ţinut cont, însă, de faptul că Gul, creditat ca fiind unul dintre oamenii care au coordonat relaţia dintre Agenţia Centrală de Informaţii a Washington-ului (CIA) şi talibani, în anii ocupaţiei sovietice, este nominalizat în zece dintre fişierele secrete făcute publice, relatează Financial Times.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm