Pedepse

Aznar ar fi fost "pedepsit pe drept de electorat", susţine azi Financial Times, care, ca şi alte ziare europene, refuză să admită că teroriştii au reuşit să impună victoria opoziţiei socialiste în alegerile spaniole. In ziar citim: "de ambele părţi ale Atlanticului se pune arzătoarea întrebare dacă teroriştii al Quaedei n-au izbutit să provoace în Spania prima lor schimbare de regim". Ziarul recunoaşte că atentatele de la Madrid au influenţat rezultatul scrutinului". Dar, potrivit cotidianului londonez, partea leului în orientarea acestui rezultat electoral ar fi deţinut-o mai puţin atentatele teroriste în sine, cît reacţia la aceste crime a guvernului de la Madrid.

Ziarul acuză guvernul creştin-democrat al premierului Aznar de trufie, întrucît n-a ţinut seama de opoziţia unei covîrşitoare majorităţi a populaţiei împotriva războiului din Irak. In plus, Aznar ar fi fost sancţionat de alegători pentru că ar fi încercat "să manipuleze teribila tragedie de la Madrid asociată eventual războiului din Irak".

Si ziarele austriece Der Standard şi Kurier se raliază acestui punct de vedere, cel din urmă acuzîndu-l chiar pe Aznar că ar fi minţit pentru a-şi păstra puterea. Berlinkgske Tidende din Copenhaga nu merge chiar atît de departe. Ziarul constată însă existenţa unor indicii, potrivit cărora Aznar ar fi exagerat în mod conştient o ipotetică implicare a Etei în atentatele de la Madrid - ceea ce ar fi o absolut "intolerabilă utilizare a unei crime" de proporţii "în scopuri politice proprii". Altfel, ziarul concede că, dincolo de această pată neagră, bilanţul politicii lui Aznar e cît se poate de lăudabil.

Neue Zuercher Zeitung din Elveţia semnalează reorientarea politicii externe spaniole după victoria socialiştilor, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania, speranţa nedisimulată a Franţei că Madridul va schimba taberele, trecînd din cea americană, în cea pariziană.

"Victorioşi sunt teroriştii", titrează azi Corriere de la Sera din Milano, care. după ultima baie de sînge, săvîrşită ieri în Irak crede că următorul pas al extremiştilor va fi lansarea unui nou mesaj sîngeros occidentului, printr-un atentat de anvergură asupra trupelor apusene din ţară. Ziarul articulează dilema occidentală, notînd: "dacă trupele străine rămîn în Irak, vor avea de plătit scump. Dacă se retrag, îşi asumă riscul de a lăsa Irakul pradă bandelor înarmate".

In faţa primejdiei terorismului fundamentalist, ziarul parizian Liberation prevede "noi masacre pe bătrînul continent", propune intensificarea integrării Europei şi punerea sub control a globalizării. Dar ziarul olandez de Volkskrant îşi retrage capul din nori punîndu-şi picioarele pe pămînt şi degetul pe rană. "Nu se va pune capăt terorismului satisfăcîndu-i-se revendicările", avertizează cotidianul din Haga, scriind: "Conflictul israeliano-palestinian şi situaţia din Irak afectează vădit starea de spirit a arabilor şi musulmanilor din toată lumea. Stingerea acestor focare ar putea calma emoţiile. Dar asasinii care trag din umbră sforile terorismului nu sunt defel interesaţi într-o rezolvare paşnică a litigiilor. Deşi soluţionarea lor e importantă, nu se poate pune astfel capăt terorismului, care trebuie combătut independent de orice contencioase".

In ce priveşte tot mai aprinsa dezbatere europeană privind basmaua islamică, alt ziar din Haga, în speţă Algemeen Dagblad, se pronunţă în favoarea accelerării integrării imigranţilor musulmani prin promovarea emancipării şi combaterea ghetoizărilor. Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania semnalează apelurile lansate europenilor, să evite condamnarea generalizată a musulmanilor pentru terorismul fundamentaliştilor islamici, solicitînd însă celor moderaţi să se distanţeze clar de extremişti.

Die Welt din Berlin propune reformarea serviciilor de contraspionaj germane, în vederea ameliorării securităţii din Republica Federală. Ziarul critică actuala rigiditate federalistă a organizării lor şi pledează în favoarea unei sistematizări şi flexibilizări pe baze regionale a serviciilor secrete ale landurilor, astfel încît să se evite redundanţele.

Ziarele germane şi elveţiene semnalează reescaladarea conflictului serbo- albanez din Kosovo. FAZ relevă focalizarea contradicţiilor interetnice la Mitrovica, deplorînd lipsa de hotărîre a UE şi Naţiunilor Unite într-o zonă, în care ambele părţi abia aşteaptă prăbuşirea jocului de cărţi multietnic impus provinciei de Comunitatea Internaţională.

Tot Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează că, din punctul de vedere al convergenţei, România se află la capătul plutonului ţărilor care bat la uşa UE, în fruntea cărora se găsesc Slovenia şi ţările baltice.

In fine, Westdeutsche Zeitung abordează premiera germană a filmului lui Mel Gibson, "Passion of Christ". Ziarul reliefează că vesteuropenilor "le e străin nu doar fundamentalismul creştin de tip american, care explică succesul peliculei, ci şi puritanismul propriu unei bune părţi a societăţii de peste ocean". Citim în continuare: "Şi, pentru că filmul nu face decît să pună în scenă măcelărirea unui om, este o catastrofă estetică al cărei succes vremelnic nu va supravieţui mult curiozităţii pe care generat-o iniţial".